O tânără femeie din Afganistan este cazată, împreună cu cei doi copii ai ei, la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Rădăuți, în așteptarea rezolvării cererii de azil politic. Femeia, în vârstă de 32 de ani, a ajuns la Rădăuți în vara anului trecut și, potrivit șefului centrului, comisar Ioan Redenciuc, duce o viață extrem de retrasă. Femeia face parte din cel mai mare grup de imigranți ilegali descoperiți în ultimii ani la frontiera de Vest a României și a ajuns în țara noastră clandestin, într-o cisternă care transporta oțet din Grecia în Italia.
În primăvara anului trecut, la frontiera de la Vârșand, județul Arad, polițiștii au găsit 50 de afgani înghesuiți într-o ascunzătoare amenajată într-o cisternă. Printre imigranți erau și 15 copii, cel mai mic în vârstă de doar opt luni. Doi dintre copii erau ai tinerei care acum se află în centrul de refugiați de la Rădăuți. Autoritățile române i-au depistat pe pasagerii clandestini cu ajutorul unui dispozitiv ce detectează bătăile inimii. Când au pus în funcțiune aparatul, polițiștii de frontieră și-au dat seama imediat că șoferul mașinii nu transportă doar oțet. Ei au descoperit că într-o parte a cisternei fusese amenajată o ascunzătoare, cu bănci, sistem de iluminat și de ventilație, unde erau 50 de oameni. În urma călătoriei în astfel de condiții, la debarcarea în Vârșand, unii dintre pasagerii clandestini au avut nevoie de ajutor medical.
Din grupul de afgani, 20 sunt la Rădăuți și așteaptă răspunsul autorităților române în legătură cu solicitarea lor de azil.
O bună parte dintre azilanți, la fel ca și tânăra mamă, nu vorbesc decât limba farsi (persana), ceea ce îngreunează și mai mult comunicarea.
Un azilant din Afganistan s-a căsătorit cu o rădăuțeancă
În prezent, la centrul din Rădăuți sunt în evidență 43 de solicitanți de azil. Grupul cel mai numeros este din Afganistan – 20 de persoane, din Pakistan sunt trei, câte două din Maroc, Congo și Nigeria, trei din Camerun, câte una din Moldova și Ucraina. Nouă sunt copii cu vârste cuprinse între 2 și 17 ani.
Șeful centrului a precizat că zece afgani beneficiază deja de o formă de protecție din partea statului român, unul are statut de refugiat și nouă au protecție subsidiară.
Din datele înregistrate la centru reiese că, din numărul total de solicitanți, doar aproximativ 20 la sută primesc un răspuns favorabil la cererea de azil, ceilalți primesc aviz negativ de la centrul de refugiați sau de la instanța de judecată și sunt returnați în țările de proveniență. Anul trecut au fost analizate circa 140 de cereri.
Printre norocoșii care au rămas se numără o familie de sârbi, ajunsă în România cu șase copii și cu un al șaptelea născut în centru, care s-a stabilit în Rădăuți, și un afgan care s-a căsătorit cu o rădăuțeancă. Ca nivel de instruire, mulți dintre azilanți au studii superioare, unii dintre ei și doctorate.
Viața în centrul de refugiați nu este grea, dar este monotonă. În oraș, azilanții pot ieși zilnic, de dimineață de la ora 6.00, însă la ora 22.00 trebuie să fie înapoi. Cu aprobarea șefului de centru oamenii pot călători și în afara Rădăuțiului și de regulă primesc acest acord. Practic, li se interzice să părăsească raza municipiului Rădăuți doar în situații justificate, ca de exemplu dacă au termen de prezentare la tribunal. Altfel, își pot vizita cunoștințele și prietenii pe care și i-au făcut în România, după ce au anunțat unde merg și cu cine se întâlnesc. În cazul în care intră într-o formă de protecție din partea statului român, azilanții se bucură de aceleași drepturi ca și cetățenii români, mai puțin dreptul de vot.
