Unde și când va izbucni în lume următoarea epidemie de febră dengue? Răspunsul pentru această întrebare vine de undeva de sus, mai exact de la un grup de sateliți, care vor încerca să alcătuiască un fel de „hartă meteo” a țânțarilor care transmit la om acest virus periculos, informează AFP.
Centrul Național pentru Studii Spațiale (Centre National d’Études Spatiales/ CNES), care este de fapt agenția spațială franceză, și Sanofi Pasteur, ramura producătoare de vaccinuri din grupul Sanofi-Aventis, care dezvoltă un vaccin contra acestei maladii în expansiune, au anunțat, luni, la Paris, că s-au aliat pentru un proiect pilot de „tele-epidemiologie”, ce are scopul de a cartografia zonele amenințate de această boală.
„Folosirea imaginilor spațiale pentru a înțelege mai bine factorii de risc ai febrei dengue ar putea să ne ajute să anticipăm epidemiile și deci să ne pregătim mai bine”, a explicat Olivier Charmeil, directorul general al companiei Sanofi Pasteur.
Chiar dacă rezoluțiile sateliților devin tot mai fine pe zi ce trece, ei nu pot deocamdată să detecteze din spațiu norii de țânțari Aedes aegypti și Aedes albopictus, considerați vectori ai virusului ce cauzează febra dengue.
În schimb, combinând imaginile din satelit cu datele climatologice, de mediu și sanitare recoltate de pe teren în ultimii ani, oamenii de știință consideră că vor putea să analizeze mecanismele care declanșează febra dengue, a precizat Murielle Lafaye, coordonatoarea proiectului din partea CNES.
În 2003, Murielle Lafaye și echipa sa au reușit să cartografieze în nordul Senegalului zonele în care animalele domestice erau deosebit de expuse la febra din Valea Riftului (FVR) și să prevadă propagarea țânțarilor-vector, cu câteva zile în avans, mai ales în funcție de pluviozitate.
În așteptarea vaccinului, pe care Sanofi Pasteur speră să înceapă să îl producă în 2014 și la care lucrează deja și alte companii concurente, singurul mijloc pentru a lupta contra febrei dengue constă în lupta contra țânțarilor, în special prin depistarea ochiurilor de apă stătătoare, unde se dezvoltă larvele acestor viețuitoare.
Spre deosebire de țânțarii anofel, vectori ai malariei, țânțarii Aedes înțeapă pe timpul zilei, iar draperiile protectoare folosite pe timpul nopții în jurul paturilor sunt astfel ineficiente.
Chiar și după începerea comercializării vaccinului contra febrei dengue, hărțile care prevăd riscurile de epidemie vor rămâne un atu prețios. Aceste „hărți meteo ale țânțarilor” ar putea orienta campaniile de vaccinare spre acele populații umane care sunt cel mai mult expuse.
O vaccinare pe scară largă ar fi mai simplă, dar ea ar necesita mulți ani pentru a fi dusă până la capăt.
Sanofi Pasteur speră să producă 100 de milioane de doze de vaccin pe an. Vaccinul necesită injectarea a trei doze egale, pe parcursul a 12 luni. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că peste 2,5 miliarde de persoane, reprezentând peste 40% din populația mondială, este în prezent expusă în fața riscului de se îmbolnăvi de febră dengue.
Boala, provocată de patru forme distincte ale virusului, afectează în fiecare an între 50 de milioane și 100 de milioane de persoane în lume, mai ales în zonele tropicale și subtropicale, dar și în Europa, unde primele cazuri au fost detectate în 2010, în sud-estul Franței și în Croația.
500.000 de bolnavi, mai ales copii, dezvoltă forma hemoragică a bolii, care este mortală în cel puțin 2,5% din totalul cazurilor identificate.
