Ca să nu scapi nimic important din ceea ce se întâmplă în „fenomen” în ultimul timp, trebuie să te rotești ca periscopul, în toate părțile. După care, imersiune obligatorie! Fie de jenă, când vezi ce se joacă prin alte părți sau când vezi cazarea atâtor personaje oficiale la răcoare, fie de teamă când îl vezi pe madrilenul Pepe în rol de terminator. Cu Pepe la psihiatru, ar trebui să fie laitmotivul stafului medical al Realului! Asta dacă nu cumva îl pun direct pe lista de transferuri, ca să scape de el. Că l-a înjurat pe arbitru, că a pocnit un adversar, astea sunt mizilicuri pe care le-au făcut și alții… Dar, după ce ai faultat și dărâmat la pământ pe cineva, să șutezi cu sete în țurloaiele sale și apoi să-l rașchetezi pe spate cu crampoanele – asta este ceva cu adevărat inedit! Rădoi, cu „aerienele” lui, devine mic copil.
Revenind în bătătura noastră, constatăm că recursul etapei s-a mutat, culmea, chiar la tribunal! Și aici este un procuror care solicită „să se mai pună o dată faza, din unghi opus”, a avut grija de asta Penescu, regizorul de platou. Constantin Vâlcea zice că sunt doar câteva duble trase la un împrumut banal, probabil ca să nu mai dea bani aiurea la notar (că știți și dumneavoastră ce tarife piperate au notarii ăștia, altfel cum și-ar mai lua vile de-alea care bat spre milionul de euro?!). Dar dacă nu vine și cu un contract semnat de Pițurcă în calitate de martor, parcă nu e credibil. Lui Prunea, încă slobod, i se arată, cam tardiv, ce înseamnă intercepțiile reușite, nu ca aia de la capul lui Kenneth Andersson. Totuși, să dăm cezarului ce i se cuvine, „omul care face treaba să meargă” merită un premiu. Așadar, o pară mălăiață în gura lui Făcăleață!
Cu adevărat impresionante imaginile cu fluviul de oameni la maratonul de la Londra (Constantina Diță, olimpica noastră, a abandonat, probabil epuizată de ședințele COSR…). Zeci de mii de entități dizlocându-se la start și curgând către o țintă abstractă, prea abstractă! Dacă s-ar fi ținut la Chișinău, putea cădea Voronin…