Ceea ce i se întâmplă lui Ianis Hagi pe meleaguri scoțiene ține mai degrabă de psihiatrie decât de fotbal. La data la care a semnat pentru Rangers Glasgow, după primele apariții era limpede că Ianis este cel mai tehnic fotbalist din întreg lotul, în care marea majoritate este alcătuită din măciucari pentru care mingea este un corp străin, preocuparea lor de bazăfiind să dea în ea cât mai tare și să o alunge cât mai departe. Accidentarea care l-a ținut vreun an pe tușă a fost doar dovada că în campionatul ăla fotbaliștii cu abilități doar de fotbaliști nu prea au ce căuta. Acolo trebuie să fii puțin luptător, puțin asasin, puțin derbedeu, iar fotbalist doar dacă mai rămâne loc! Revenirea de după accidentare a coincis cu reorientarea antrenorului belgian către un fotbal de tip kamikaze, în care elementul de bază este tentativa de omor la adresa adversarului, situație în care prezența lui Ianis a devenit inutilă, chiar nedorită. S-a adăugat clauză că dacă ajunge la meciul 100 în tricoul lui Rangers i se mărește salariul. Nu, nu cu 1 milion, ci cu niște amărâți de 7.000 de euro pe lună, adică un rahat! Ei bine, cică nesimțiții ăia de aia l-au trecut pe linie moartă, ca să nu-i dea banii ăștia! Indiferent ce urmează, e clar că Ianis e pe un teritoriu ostil, unde un copil cael, educat, manierat, civilizat, onest, și care mai și vorbește niște limbi străine în care se exprimăaltfel decât toți ghiolbanii din lotul ăla de gloabe, nu prea mai are ce căuta. Imbecilul ăla de antrenor, pe care l-am văzut în vreo două declarații, este o panaramă pe care nici în România nu l-ar angaja prea mulți. Cred că dacă acum a ratat desprinderea, în iarnăIanis e obligatoriu să îi salute respectuos (eventual de mamă!) pe nesimțiții ăia.