O femeie din Dumbrăveni a murit din cauza meningitei cu virus West Nile, transmis de țânțari

Virusul West Nile transmis de țânțari i-a fost fatal unei femei din Dumbrăveni. Directorul Direcției de Sănătate Publică Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a informat, ieri, că testele de laborator au confirmat un al doilea caz de meningită cu virusul West Nile la o pacientă în vârstă de 81 de ani, domiciliată în comuna Dumbrăveni. Femeia a fost internată în data de 4 septembrie a.c. în secția Boli Infecțioase a Spitalului de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava și a murit în data de 6 septembrie.
„Am solicitat continuarea măsurilor de dezinsecție inițiate după apariția primului caz de îmbolnăvire și extinderea pentru întreaga zonă centrală a comunei Dumbrăveni”, a precizat dr. Zorescu.
Totodată, directorul DSP transmite din nou informații referitoare la legătura dintre țânțari și virusul West Nile: „țânțarii transmit agenți patogeni care produc îmbolnăviri la om și la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre acestea făcând parte și infecția cu virusul West Nile. Pentru a-și depune ouăle, femelele de țânțari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenți patogeni de la om sau animale sau îi transmit acestora. Țânțarii trăiesc și se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub formă de larve (ouă), fie sub formă adultă”.
Larvele de țânțari se găsesc în apa acumulată în subsolurile blocurilor; în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată; în bălțile care se formează în apropierea locuințelor, din apa care curge din conductele sparte și din alte instalații neîntreținute; în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte; în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuințelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc.); în apa din gropile și șanțurile de pe șantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalații.
Țânțarii adulți zboară în preajma locuințelor, mai ales dimineața devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni. „Pentru a se hrăni cu sânge, țânțarii intră în locuințe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire, unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuințe, subsoluri, poduri, cotețe, grajduri, magazii, frunzișul copacilor”, se subliniază în comunicatul remis de DSP.
Măsuri de protecție împotriva țânțarilor
Înmulțirea țânțarilor poate fi împiedicată prin evacuarea apei din subsoluri; prin repararea instalațiilor de apă și canalizare din subsoluri și din apropierea locuințelor; prin renunțarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau prin protejarea acestora de accesul țânțarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite; prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor în care apa poate stagna; prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc țânțarii.
„Înțepăturile de țânțari pot fi evitate purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă ieșim seara din locuințe sau ieșim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit, în Deltă; utilizând substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor, pe care să le aplicăm pe părțile descoperite ale corpului și comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanță cu instrucțiunile de pe etichetă; împiedicând pătrunderea țânțarilor în casă (plase protecție la ferestre/uși); utilizând substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței; utilizând în locuință aerul condiționat; utilizând plase împotriva țânțarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menționate anterior sau dacă dormiți în aer liber; acoperind pătuțul copilului sau căruciorul cu plase împotriva țânțarilor”, sunt sfaturile transmise de DSP.