O enzimă care elimină alcoolul din organism ajută la refacerea inimii

O enzimă care ajută la eliminarea alcoolului din organism acționează și în ceea ce privește limitarea daunelor suferite de țesuturile cardiace în urma unui atac de cord, este rezultatul unui studiu dat publicității joi, informează AFP.
Studiul, care a fost realizat pe șoareci de laborator, a descoperit și o moleculă care consolidează și amplifică efectele enzimei. Descoperirile ar putea deschide calea către elaborarea de noi tratamente pentru a proteja mușchii cardiaci ai persoanelor care resimt durere în zona pieptului – care semnalează de multe ori iminența unui atac de cord – sau din zonele coronariene în momentul în care inima nu este suficient irigată de sânge, menționează studiul, publicat în revista Science.
„Am descoperit o cale total nouă de limitare a daunelor cauzate de radicalii liberi, cum ar fi cei care se eliberează în momentul unei crize cardiace”, a explicat Daria Mochly-Rosen, profesor de chimie și biologie la Facultatea de Medicină a Universității Stanford și principal autor al cercetării.
Înainte de acest studiu, medicina cunoștea faptul că inima poate fi condiționată să reziste la daune la nivel de țesut rezultate în urma unor atacuri cardiace. Descoperirea enzimei a explicat și motivul pentru care persoanele care consumă moderat alcool suferă de mai puține deteriorări la nivel cardiac în timpul unui infarct decât persoanele care nu beau. Pentru a înțelege fenomenul, cercetătorii au testat efectele alcoolului pe șoareci de laborator programați să aibă crize cardiace și au determinat că enzima respectivă este activă în momentul infarctului. Ei au făcut aceleași teste și pe șoareci care nu au fost tratați cu alcool.
Autorii studiului au constatat că, la animalele cărora li s-a administrat alcool, organismul a produs o enzimă numită ALDH2, al cărei nivel a crescut cu 20% și a determinat o reducere de 27% a daunelor cauzate la nivelul mușchilor cardiaci. „Deși această enzimă a fost descoperită de mult timp, știam numai că neutralizează moleculele aldehide,emanate de etanolul din băuturile alcoolice”, a declarat Daria Mochly-Rosen.
Aldehidele se formează însă în cadrul organismului și atunci când radicalii liberi sunt expuși la molecule de grăsime. O acumulare de aldehide în interiorul celulelor afectează mecanismele celulare și ADN-ul, un proces observat în numeroase maladii, cum ar fi afecțiunile cardiovasculare, maladia Parkinson și îmbătrânirea pielii în momentul expunerii la soare.
Cercetătorii au descoperit și că o moleculă puțin cunoscută, numită Alda-1, impulsionează acțiunea enzimei menționate.
Talia redusă a moleculei Alda-1 ar putea permite adaptarea cu ușurință a acesteia la fabricarea de medicamente, a spus Mochly-Rosen, care consideră că există un număr mai mare de aplicații pentru informațiile aflate în cadrul studiului și și-a exprimat speranța că activitățile de cercetare realizate vor suscita interesul laboratoarelor farmaceutice.