O echipă a Universității din Suceava efectuează cercetări la Ghețarul Scărișoara din Munții Apuseni

Cel mai mare și mai vechi bloc de gheață subterană din lume, ghețarul Scărișoara din peștera cu același nume, a constituit obiectul cercetării unei echipe de profesori și doctoranzi a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava (USV).
Cercetarea este partea a unui proiect care se întinde pe trei ani și care vizează reconstituirea variației temperaturilor și precipitațiilor din ultimul mileniu.
Studiile de la Scărișoara au avut loc în perioada 12-18 martie, echipa Universității fiind alcătuită din dr. Aurel Perișoiu, de la Facultatea de Geografie, drd. Viorica Nagavciuc, de la Facultatea de Silvicultură, drd. Carmen Bădăluță, de la Facultatea de Geografie, Alexandru Rupu și Paul Iliescu, de la Silvicultură.
„Am forat cu ajutorul unui carotier și am scos gheață de la o adâncime de 13 metri, pe care am împachetat-o și am depozitat-o într-o cameră frigorifică a Direcției Silvice Oradea. Ulterior, aceasta va fi prelucrată, respectiv va fi tăiată din centimetru în centimetru, pentru a fi analizată în laboratorul de izotopi stabili al Universității din Suceava. În urma analizei acestor probe se va reconstitui temperatura de acum 1.000 de ani”, a explicat Viorica Nagavciuc.
De cealaltă parte, Carmen Bădăluță a precizat că ghețarul de la Scărișoara este cel mai mare bloc de gheață subteran din lume, are o adâncime de aproximativ 105 metri, o lungime de 700 de metru, având o vârstă de aproximativ 10.000 de ani.
Reconstituire după analiza inelelor anuale ale arborilor
Reconstituirea climatului din ultimii 1.000 de ani nu se va realiza doar pe baza analizelor depozitelor de gheață.
Potrivit lui Cătălin Roibu, de la Facultatea de Silvicultură a USV, directorul de proiect, reconstituirea se va baza pe analiza inelelor anuale ale arborilor, lățimea inelului anual, densitatea lemnului din inelul anual, pe carote de gheață și pe carote de sedimente.
Cercetările privind studiul inelelor arborilor se vor realiza în Parcul Național Călimani, Parcul Național Munții Rodnei, Parcul Național Retezat și în Apuseni, urmând ca analiza izotopilor de celuloză, oxigen și carbon să se facă la Institutul din Budapesta.
Rezultatele cercetărilor vor fi folosite de cercetători pentru a evalua modul în care pădurea a răspuns la schimbările climatice, dar și pentru realizarea de prognoze referitoare la ce se poate întâmpla cu pădurea în condițiile schimbărilor de climă.
Totodată, rezultatele cercetărilor vor fi publicate în reviste de top pe plan internațional.
Proiectul care urmărește studierea schimbărilor climatice și oferirea de răspunsuri la întrebări critice din domeniul climei se numește „Răspunsul pădurilor la schimbările climatice bazat pe o reconstituire multimilenară a climatului în zona carpatică” – CLIMFOR. Acesta este finanțat de EEA Grants.
Parteneri în proiect sunt Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice – ICAS, Iceland Forest Service (IFS) și Norwegian Institute For Nature Research (NINA).