O comunitate creștină nu este o simplă adunare voluntară de indivizi izolați, ci o comuniune în Duhul Sfânt

Duhul Sfânt reconstituie nu numai integritatea firii și unitatea persoanei umane, ci și comuniunea persoanelor după modelul Sfintei Treimi. Duhul este creator de comuniune, Cel care așează persoanele față în față, în stare de dialog și de mijlocire reciprocă. Având ca model Taina împărtășaniei, spiritualitatea ortodoxă se bazează pe acest schimb de daruri duhovnicești înăuntrul trupului eclezial. O comunitate creștină nu este deci o simplă adunare voluntară de indivizi izolați, ci o comuniune în Duhul Sfânt, care nu amestecă persoanele, nici nu le separă, ci le distinge și le unește, modelând astfel o spiritualitate euharistică și liturgică. Ar trebui să fie repusă în valoare, pe plan teologic și practic, lucrarea Duhului Sfânt în tainele de inițiere, pe care Biserica Ortodoxă le-a săvârșit împreună și cărora le-a dat o importanță pastorală majoră. Pentru că există o coincidență sacramentală profundă între Botez, taina restaurării firii umane, de unde aspectul ei antropologic, Mirungere, taina persoanei în comuniune, de unde aspectul ei sacerdotal și harismatic, și Euharistie, taina împărtășirii cu umanitatea îndumnezeită a lui Hristos, de unde aspectul ei eclezial.
În istoria Bisericii au apărut uneori curente și tendințe extreme, care au încercat să modifice raportul dintre lucrarea Duhului Sfânt în Biserică și instituțiile ei sacramentale și canonice. De pildă, instituționalismul rigid și ritualismul impersonal, care golesc slujirile ierarhice de vibrația Duhului, care nu mai au nici o eficiență pastorală sau misionara și care împiedică înnoirea vieții bisericești. De asemenea, profetismul, care împinge Biserica să rupă continuitatea cu tradiția și să elimine structurile ei sacramentale de baza, sub pretextul că în acest fel ea ar deveni mai dinamică. Astăzi, o mare amploare a luat mișcarea harismatică, de origine penticostalistă, care, spre deosebire de trecut când se organiza la periferia Bisericilor tradiționale ca un curent separat, tinde să se situeze înlăuntrul acestor Biserici, ca un grup de înnoire radicală și de inspirație profetică. (Pr. Prof. Ion Bria, www.crestin-ortodox.ro)