Astronomii au descoperit o cometă ce conține apă a cărei compoziție este asemănătoare celei din oceanele Pământului, confirmând astfel teoria potrivit căreia aceste corpuri cerești au reprezentat o importantă sursă de apă pentru Terra, în primele etape după formarea planetei noastre, informează AFP.
Astrofizicienii care coordonează activitatea telescopului spațial Herschel al Agenției Spațiale Europene (ESA) au descoperit pentru prima dată în istorie apă având o compoziție similară cu cea de pe Terra, pe cometa Hartley 2, care a trecut de curând pe lângă Pământ.
Oricât de ciudat ar putea să pară, apa a fost probabil un element străin pentru „planeta albastră”, iar originea ei la suprafața Terrei se află și acum în centrul dezbaterilor și polemicilor dintre oamenii de știință.
În timpul formării sistemului nostru solar, Terra era atât de fierbinte, încât cele mai multe dintre elementele volatile, printre care și apa, s-au evaporat și doar regiunile din sistemul solar relativ îndepărtate de Soare – dincolo de orbita planetei Marte – au păstrat aceste elemente în cantitate mare.
Mulți cercetători cred că apa și-a făcut apariția la multe milioane de ani după formarea Terrei, sub forma gheței transportate de mici corpuri cerești: asteroizi și, într-o măsură mai mică, comete.
„Teoriile actuale au ajuns la concluzia potrivit căreia mai puțin de 10% din apa terestră își are originea de pe comete”, nuclee de gheață și praf, a declarat Paul Hartogh de la Institutul Max Plank pentru cercetări asupra sistemului solar (MPS).
„Pentru prima dată, rezultatele noastre implică faptul că aceste comete au putut să joace un rol mult mai important”, a declarat Miriam Rengel de la MPS, participantă la acest studiu, publicat în revista științifică britanică Nature.
Pentru a descoperi originea apei terestre în spațiu, savanții au folosit un izotop natural al hidrogenului, denumit deuteriu, căruia i se mai spune și „hidrogen greu”.
Pe planeta noastră, proporția dintre deuteriu și hidrogen este de circa un atom pentru 6.400 de atomi, iar „micile corpuri cerești care au adus apă pe Terra ar trebui să aibă o proporție similară între cei doi izotopi”, au explicat savanții de la MPS.
Până în prezent, astronomii au observat această proporție la asteroizii – corpuri compuse din roci, metale și gheață – provenind din centura de asteroizi aflată între Marte și Jupiter.
În schimb, toate cele șase comete „candidate” ce au fost studiate conțineau prea mult deuteriu și soseau probabil din apropierea marilor planete gazoase, precum Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun.
Cometa Hartley 2, în schimb, provine din centura Kuiper, o regiune mult mai îndepărtată, situată la marginea sistemului nostru solar. Instrumentele de la bordul telescopului Herschel au analizat-o în amănunțime în momentul în care această cometă a trecut la o distanță de 18 milioane de kilometri de Terra, în toamna anului 2010.
„Măsurătorile noastre au arătat că apa de pe cometă conține un atom de deuteriu pentru 6.200 de atomi de hidrogen”, o proporție foarte apropiată de cea de pe Terra, a explicat Paul Hartogh.
