O carte realizată după treizeci de ani de documentare: „Semne și simboluri astronomice în ornamentica tradițională din Bucovina”

Pasionatul astronom sucevean (Horodnic de Jos) Dimitrie Olenici trăiește satisfacția unei împliniri care încununează treizeci de ani de documentare, prin scoaterea de sub tipar a lucrării „Semne și simboluri astronomice în ornamentica tradițională din Bucovina”.
Proiectul editorial, realizat cu sprijinul Consiliului Județean Suceava prin Centrul Cultural „Bucovina”, aduce în atenția cititorilor avizați, așa cum scrie în „Introducere” autorul, „un studiu privind semnele și simbolurile astronomice în ornamentica tradițională românească, în general, în principal în județul Suceava, pe cusături, țesături, ouă încondeiate, monumente funerare, picturi pe lăcașuri de cult, ornamente pe case țărănești etc.”.
Structurată pe XVII capitole (Semne și simboluri astronomice – considerații generale, Arborele cosmic – pomul vieții, Crucea, Rozeta, Octogonul, Spirala – simbolul infinitului și nemuririi, Ochiul atoatevăzător – ochiul lui Dumnezeu, Vârtelnița sau svastica, Cadrele solare, Aspecte ale culturii Soarelui pe teritoriul României, Ornamentica solară în arhitectura tradițională din Bucovina, Motive astronomice în lăcașurile de cult, Câteva asemănări, De prin lume adunate, Promovarea ornamentelor astronomice din Bucovina, Motivul bucovinean al eclipsei de soare – un ornament unic în lume, Câteva itinerare solare prin Bucovina), lucrarea, așa cum subliniază prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, „ne poate duce cu gândul la tot ce s-a scris mai bun în etnografia română”, exemplificând cu celebra lucrare a lui Simion Florea Marian, „Botanica poporană”.
Cartea, bogat și semnificativ ilustrată, se vrea a fi, cum subliniază „împătimitul într-ale etnoastronomiei” Dimitrie Olenici, „o mărturie pentru generațiile viitoare a unor adevărate opere de artă realizate de înaintași și totodată un semnal de alarmă pentru conservarea ornamentelor arhitecturale, care pot deveni un brand pentru județul Suceava, ce ar trebui incluse în circuitele turistice alături de celelalte comori artistice sucevene”.