La Suceava, campania electorală pentru europarlamentare va fi la fel de încinsă ca soba în care nu s-au mai băgat lemne de câteva zile. Partidele nu vor băga cărbuni ca în precedentele campanii electorale pentru că nu prea au motivația să o facă. Chiar dacă activiștii din teritoriu vor fi împinși de la spate de șefii lor, aceștia nu vor dori să se urnească. De pildă, primarii PSD nu se vor omorî cu firea din cauză că sunt dezamăgiți. Una li s-a promis în campaniile electorale de către domnii de la Capitală și de către cei de la Județ, și alta s-a întâmplat după ce aceștia s-au văzut cu voturile în căruță și cu legitimațiile de șef în buzunar. Primăriile conduse de PSD, care pe vremea fostei guvernări nu primeau bani din cauză că nu erau conduse de cine trebuie, sunt în prezent la fel de sărace, neavând bani pentru mai nimic. În plus, primarii principalului partid de guvernământ se tem să nu fie chemați pe la DNA sub diferite pretexte în cazul în care se vor agita prea mult în campania electorală. Și încă ceva. Candidatul PSD Suceava pentru alegerile europarlamentare se află pe un loc neeligibil, la fel ca și candidatul PNL Suceava. Primarii PNL nu-și vor bate prea mult capul pentru că partidul nu i-a ajutat cu mare lucru pe vremea când se afla la guvernare, dar și pentru că nu-l au la inimă pe distantul lor președinte, Alexandru Băișanu. Primarii PDL s-ar putea implica mai mult de gura liderului partidului, Gheorghe Flutur, care este și șeful campaniei democrat-liberalilor la nivel național. Poate că pedeliștii se vor mișca mai cu talent și pentru că Suceava, prin Orest Onofrei, este singura formațiune politică din județ care are un candidat pe un loc eligibil. Partea proastă pentru PDL este aceea că domnul Onofrei nu este pe placul multor activiști de partid, care vor alege să nu-și rupă papucii alergând pe coclauri pentru ca domnul înainte amintit să-și facă rost de un serviciu unde numai salariul este de 6.000 de euro pe lună. Apoi, unii dintre primarii PDL vor prefera să-și caute de treabă prin curte ori pe la bufet decât să facă propagandă electorală, în speranța că administrația PSD va aprecia non-combatul lor și le va scăpa din când în când câțiva lei pentru salarii și pentru unele mici investiții. În concluzie, cred că această campanie pentru europarlamentare va fi una mai liniștită decât campaniile electorale din vremea comunismului, când era câte un singur candidat pentru fiecare funcție.