O bolnavă cu scleroză, lăsată fără pensia pe o lună pentru că a scris câteva poezii

În România, bolnavii sunt omorâți cu zile. Iar dacă acest lucru nu se poate direct, se găsesc metode alternative pentru a-i face să se simtă de prisos de către reprezentanți ai unor instituții care funcționează în unele cazuri după niște legi absurde.
Este cazul Ioanei Laura Florescu, o tânără de 37 de ani, diagnosticată cu scleroză, și care de mai mult timp trăiește la Câmpulung Moldovenesc alături de bunica ei, o femeie în vârstă de 87 de ani.
Și-a pierdut parțial vederea, auzul, tremură în permanență și se chinuie să rămână ea însăși, iar în fiecare dimineață se trezește cu spaima că boala ei i-a mai răpit câte o bucățică din cine este.
A fost diagnosticată cu această boală cumplită în 2008, însă tratamentul i s-a prescris după un an, timp în care boala s-a agravat. A urmat un tratament cu interferon, iar din cauză că acest medicament o făcea să se simtă extrem de rău, a fost trecută de medicii de la Fundeni pe un nou tratament.
Nu are drept de muncă și trăiește din câteva sute de lei
În prezent, Ioana nu mai are drept de muncă, iar singurul ei venit este de 507 lei, sumă în care intră atât ajutorul de handicap cât și pensia de boală. Asta după ce statul a tăiat din pensia de handicap, de la circa 200 de lei pe lună la doar 39 de lei, lucru care a făcut-o pe Ioana să se revolte. Crede că se dorește pur și simplu exterminarea bolnavilor care suferă de boala ei, dar și de alte boli incurabile degenerative. Nu este ca și cum situația ei s-ar îmbunătăți, ci dimpotrivă, iar statul, în loc să-i ajute, nu a făcut decât să le pună bolnavilor și mai multe piedici.
Același lucru crede și Nicoleta Melentina, o bună prietenă de-a Ioanei. În glasul Nicoletei se citește revolta și neputința pentru că statul român nu este capabil să-și ajute cetățenii. Sau poate că nu o dorește. Iar acest aspect este cu atât mai pregnant în cazul persoanelor cu nevoi speciale, obligate de multe ori să devină o piatră de moară pentru propriile familii.
Un act de binefacere care i s-a întors împotrivă
Ioana a început să scrie poezii din momentul în care s-a îmbolnăvit. Este un mod de defulare, mai ales că viața ei socială s-a limitat extrem de mult.
Anul trecut și-a lansat primul volum „Poezii pentru văduve”, numai că această carte i-a adus o nouă problemă: din cauză că editura i-a virat în cont suma de 240 de lei, reprezentând 10% din valoarea cărților vândute, Casa Județeană de Pensii Suceava a considerat că în luna iulie, când a primit banii, Ioana a încasat pensia ilegal, motiv pentru care acum trebuie să restituie banii.
Tânăra care suferă de scleroză spune că nu s-a gândit niciodată să eludeze statul, sau că poate păcăli bugetul de stat prin faptul că a scris acele poezii. Mai mult, nu s-a gândit nici un moment că poeziile ar putea fi vreodată publicate.
Situația nu a rămas fără ecou, iar zilele următoare prietenii Ioanei și toți cei care sunt revoltați de situație, urmează să organizeze proteste în Brașov și în capitală.