De o săptămână se încearcă și se dorește reînvierea tradițiilor la Poiana Stampei. „Am început cu o Șezătoare în care tinerii care vor să se căsătorească s-au cunoscut, la șezătoare mireasa a învățat să toarcă, să țese, să învârtă o mămăligă, pentru că așa era tradiția la Poiana Stampei, cine nu știe să învârtă mămăliga nu se putea căsători, era un test fundamental pentru viitoarea mireasă la care se adăuga și zestrea. Asta a fost prima etapă, tinerii s-au cunoscut la șezătoare”- ne-a spus profesoara Dorina Paicu, coordonator artistic al Șezătorii de la Poiana Stampei.
Joi, de Înălțarea Domnului, a avut loc Hora satului, unde tinerii au trecut o altă probă de foc, proba de dans. Cu acest prilej, administrația locală s-a hotărât să construiască un scrânciob de lemn care altădată înveselea peisajul așa-zisei adunări în aer liber, unde toată comunitatea venea, se întâlnea pe iarbă, aduceau mâncare, se simțea bine.
Pețitul miresei
După Hora satului a urmat pețitul la casa miresei, unde familia mirelui s-a dus să negocieze zestrea pe care o va primi fata. Respectând tradiția și profitând că este sărbătoare, s-au făcut și invitațiile la nuntă. După invitații, urmează ca duminică să se facă luatul miresei. Mireasa își ia iertare de la părinți în momentul în care pleacă de acasă. Își va încărca toată zestrea într-o căruță trasă de cai. Așa cum am aflat de la localnici, boii se folosesc la înmormântare, iar pentru transportul zestrei miresei se folosește căruță împodobită cu covoare tradiționale, cetină de brad și flori trasă de cei mai frumoși cai. Se pune lada de zestre și ce mai are mireasa și tot alaiul se duce la casa mirelui.
Ceremonialul nunții tradiționale
Ceremonialul nunții tradiționale are la Poiana Stampei foarte multe etape. Așa cum am aflat de la Dorina Paicu, o primă etapă este jocul cămășii mirelui, cămașă pe care a cusut-o mireasa și pe care o va purta mirele. Aceasta trebuia cusută în funcție de starea materială a mirelui. De asemenea, mireasa trebuia să aibă cămașă nouă, de multe ori modelele rămâneau secrete în timp ce se coseau, ca să nu aibă nimeni. Fiecare mireasă trebuia să inventeze model nou și chiar erau pedepsite fetele care furau modelele.
O etapă importantă este iertăciunea. Textul iertăciunii este unul dintre cele mai frumoase texte întâlnite vreodată. Este o adevărată poveste a omenirii de la facere. Se începe cu povestea facerii lumii, apoi apariția primilor oameni, Adam și Eva, apoi povestea de iubirea a primilor oameni din lume și se încheie cu povestea tinerilor.
O altă etapă este intratul după masă, tot în ceremonialul nunții se face un dans pe după masă, druștele și vătăjeii duc mirii și îi învârt de trei ori pe după masă pe melodia busuiocului. La jocul Balțului, care se făcea după ce ieșeau mirii de la biserică, druștele jucau balțul (voalul de astăzi) și îl puneau viitoarei mirese pe cap.
Legatul nașilor, o onoare
O altă etapă în ceremonialul nunții este legatul nașilor. Erau nunți și cu 30 de nași și legatul nașilor este o modalitate prin care aceștia se disting de restul nuntașilor. Socrul mare este legat cu două ștergare puse cruciș, ștergare tot țesute de familia miresei, socrul mic și nașii sunt legați cu un ștergar. „Țineau neapărat să fie legați, pentru că era o onoare să participe în calitate de nași” ne-au spus localnicii din Poiana Stampei.
„Vrem o redare mai fidelă a obiceiului care este pe cale de dispariție și numai cei bătrâni mai știu toate amănuntele pe care încercăm și noi să le adunăm într-un volum, într-o culegere, care să fie o mărturie a ceea ce se făcea altădată, a ceea ce este frumos”- a încheiat Dorina Paicu.
În această săptămână, toate aceste tradiții sunt filmate de postul național de televiziune TVR, pentru a fi redate publicului, dar și pentru a rămâne o mărturie în timp a obiceiurilor din Bucovina.
