Numărul sucevenilor care suferă de diabet zaharat crește sensibil de la an la an. Așa arată o statistică a Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, întocmită pe primele cinci luni ale lui 2010, potrivit căreia numărul persoanelor din județ diagnosticate cu această maladie este de 19.383, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-au înregistrat 18.052 cazuri.
Medicii suceveni spun că, în județ, numărul bolnavilor a crescut de circa trei ori mai mult începând cu 2007-2008, când s-a derulat programul de evaluare a stării de sănătate, care a dus la descoperirea de noi pacienți.
Pentru viitor, estimările specialiștilor în domeniu sunt sumbre, aceștia arătând că în 20 de ani numărul bolnavilor de diabet se va dubla din cauza stilului de viață sedentar combinat cu o alimentație bogată în calorii.
30% dintre persoanele care suferă de diabet nu sunt diagnosticate
În prezent, diabetul afectează un număr estimat la 246 milioane de oameni din toată lumea, dintre care aproximativ 48 de milioane în Europa. În România, aproximativ 1,25 de milioane de persoane suferă de diabet, dar doar 481.000 sunt luate în evidență de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, potrivit datelor contabilizate de această instituție. În plus, 30% dintre persoanele cu diabet nu sunt diagnosticate, și asta deoarece creșterea glicemiei „nu doare”, fapt pentru care foarte mulți pacienți sunt diagnosticați târziu, când afecțiunea este deja cronică.
Diabetul zaharat este o boală caracterizată printr-o insuficiență relativă sau totală de insulină, iar printre cauzele ce duc la apariția sa se numără stresul de zi cu zi, care presupune printre altele alergătura după un loc de muncă sau mâncatul rapid și în locuri improprii, creșterea duratei medii de viață în paralel cu scăderea natalității, care duce la o îmbătrânire a populației, știut fiind faptul că boala apare mai ales la persoanele în vârstă.
Cauzele și simptomele bolii
Alte cauze sunt reprezentate de migrația masivă a populației spre mediul urban și stresul adaptării la viața aglomerată de la oraș, scăderea volumului de activitate fizică zilnică, diverși factori ce țin de familie, ocupație, societate.
Pe termen lung, creșterea glicemiei, adică a nivelului de „zahăr” în sânge, duce la o serie de modificări în corpul uman, organele cele mai afectate fiind sistemul nervos, ochii și rinichii.
Simptomele bolii sunt asociate cu urinări dese și nevoia de a bea multă apă, creșterea poftei de mâncare cumulată cu o scădere a greutății, vindecarea întârziată a plăgilor, tulburări de vedere, infecții urinare repetate, amorțeli ale extremităților corpului și stare de oboseală permanentă.
