Numărul studenților, în special în învățământul particular, este în scădere, numai în anul 2009-2010 reducerea fiind de 115.800, după ce în ultimii zece ani în universități a fost înregistrată cea mai spectaculoasă creștere a tinerilor înscriși la facultăți, potrivit unui raport MECTS.
Din datele prezentate în raportul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) privind Starea învățământului în 2010 rezultă că, la nivel general, numărul școlarilor din România este în scădere.
„Populația în vârstă de școlarizare (3-23 ani) s-a redus treptat în perioada 2001-2009. Concomitent s-a produs și reducerea populației cuprinse în sistemul de educație. Tendința descendentă a populației școlare s-a păstrat și la nivelul anului școlar 2009-2010 (totalul elevilor și studenților a fost de 4.174.400 – în scădere cu 148.200 față de anul anterior)”, se arată în documentul MECTS, publicat miercuri.
Autorii raportului precizează în document că a crescut numărul copiilor din învățământul preșcolar, dar a scăzut populația școlară din ciclurile primar și gimnazial.
Astfel, la acest nivel de educație, efectivele de elevi din anul școlar 2009-2010 au scăzut cu 13.500 față de anul anterior. Același trend, dar și mai accentuat, se constată și în învățământul gimnazial, unde numărul de elevi a scăzut cu 19.200 în 2009-2010 față de anul precedent.
Tendință descendentă în învățământul profesional
Reducerea pe ansamblu a efectivelor școlare corespunzătoare învățământului primar și gimnazial – care va mai continua și în următorii ani, conform prognozelor demografice – are efecte directe asupra resurselor umane sub aspect cantitativ, precum și în ceea ce privește structura rețelei școlare, în special în mediul rural, notează autorii raportului.
De asemenea, măsurile de desființare a școlilor de arte și meserii au condus la creșterea semnificativă a efectivelor de elevi din licee, concomitent cu scăderea la nivelul învățământului profesional.
Efectivele de elevi din învățământul secundar superior au înregistrat o tendință ascendentă – ca urmare a creșterii cererii de educație pentru aceste rute de formare, precum și ca efect al măsurii de prelungire a duratei învățământului obligatoriu la 10 ani. La nivel liceal, creșterea a fost mai mare, de 53.300 de elevi în 2009-2010 față de anul școlar anterior, în special în mediul rural, se mai arată în documentul citat.
Totodată, în învățământul profesional s-a înregistrat o tendință descendentă în ambele medii de rezidență, ca urmare a măsurii de creștere a cifrei de școlarizare în învățământul liceal prin preluarea locurilor din școlile de arte și meserii.
MECTS mai notează în raportul privind Starea învățământului în 2010 că s-a redus numărul de studenți, în special la nivelul învățământului particular.
Conform documentului, în ultimii zece ani, cea mai spectaculoasă creștere a populației școlare s-a înregistrat în învățământul superior. În anul universitar 2009-2010 efectivele de studenți au fost însă în scădere, ca și în anul universitar anterior, reducerea fiind de 115.800 față de 2008-2009, în special în învățământul superior particular, determinată, cel mai probabil, de scăderile demografice.
A scăzut rata de participare la învățământul superior
În ultimii ani a scăzut rata de participare la învățământul superior, diferențele participării pe medii de rezidență rămânând semnificative.
După o creștere spectaculoasă, în special la nivelul învățământului particular, rata brută de participare la învățământul superior a scăzut în ultimii doi ani, ajungând la valoarea de 45% în 2009-2010, față de 51,7% în anul universitar anterior.
„Diferența pe medii de rezidență a ratei brute de cuprindere în învățământul superior s-a diminuat, dar rămâne totuși la valori foarte ridicate: 56,3% dintre tinerii de 19-23 ani din mediul urban sunt în învățământul superior, comparativ cu 27,2% în rural”, se mai arată în documentul citat.
Raportul arată că aproape 80% din populația în vârstă de școlarizare (7-23 ani) este cuprinsă în sistemul educațional.
În ultimul deceniu, rata de participare la toate nivelurile de educație (ISCED 1-6) ca raport din populația în vârstă de 7-23 ani a înregistrat o creștere constantă, ajungând la peste 80%. În ultimii doi ani școlari, aceasta este ușor descendentă, având valoarea de 78,3% în anul școlar 2009-2010, notează autorii raportului.
„Rata de participare la educație înregistrează valori diferite pe sexe: populația școlară feminină are o rată de participare mai mare față de populația școlară masculină la toate nivelurile de educație”, se mai arată în document.
În ce privește învățământul preșcolar, raportul menționează că peste 91% dintre copiii intrați în clasa I au frecventat grădinița.
Rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar a crescut continuu în ultimii ani, ajungând în 2009-2010 la valoarea de 78,4%. Diferența pe medii de rezidență s-a păstrat și în acest an școlar, dar a continuat să se reducă, fiind cea mai scăzută din întreaga perioadă 2001 -2009.
„Ponderea elevilor intrați pentru prima dată în clasa I care au frecventat învățământul preșcolar a înregistrat o evoluție ascendentă în ultimii ani. La nivelul anului școlar 2009-2010, peste 91% dintre copiii care au intrat în clasa I au fost anterior la grădiniță”, mai notează MECTS în documentul citat.
În schimb, rata de participare a adulților (25-64 ani) la educație și formare continuă este în scădere.
„Rata de participare a adulților (25-64 de ani) la formare profesională continuă se menține la un nivel redus, la nivelul anului 2008 aceasta fiind de 1,6% – de peste patru ori mai redusă față de media UE. Numai aproximativ 15% dintre participanții adulți la aceste cursuri sunt din mediul rural. În acest context, devine o necesitate implementarea prevederilor specifice acestui domeniu, din proiectul Legii Educației Naționale”, se mai arată în raportul MECTS.
