Doar 17,1 la sută dintre tinerii romi sunt absolvenți de liceu și studii superioare, față de peste 60 la sută dintre tinerii neromi, procentul fiind însă de trei ori mai mare față de cel din 1998, potrivit Studiului „Romii din România – De la țap ispășitor la motor de dezvoltare”, prezentat ieri.
Documentul citat arată că populație de etnie romă din România a înregistrat o creștere a nivelului educațional de-a lungul a 15 ani, însă datele nu sunt la fel de încurajatoare când sunt comparate la nivelul populației de alte etnii.
Studiul realizat pe două eșantioane de romi și neromi, cu vârste de peste 16 ani, arată că cei mai mulți dintre romi se situează la nivelul gimnaziului (34,3 la sută), a două categorie în ordine descrescătoare fiind romii fără nicio școală absolvită (22,1 la sută).
„Față de 1998, s-a dublat ponderea absolvenților de liceu în rândul romilor, 4,6 la sută în 1998, față de 8,9 la sută în 2012, ceea ce reprezintă o dinamică puternică de schimbare în domeniul educației. Cu toate acestea, persistă o diferență semnificativă între absolvenții de liceu romi și neromi, un rom față de patru neromi”, se arată în studiu.
Documentul citat mai arată că, în timp ce peste 60 la sută dintre tinerii neromi sunt absolvenți de liceu și studii superioare, numai 17,1 la sută dintre tinerii romi se află în această situație.
„Privind diferențele dintre tinerii romi din 1998 și tinerii romi din 2012, vedem progrese care într-o primă etapă par să aprobe politicile implementate pentru creșterea nivelului de educație: în interval de 15 ani a crescut de trei ori procentul de absolvenți de liceu romi”, se mai arată în studiu, notându-se însă că accesul romilor la nivelele superioare de educație este în continuare redus, iar o mare parte dintre romi părăsesc sistemul educațional după ciclul gimnazial.
Diferențele de gen atât în eșantionul romilor, cât și neromilor, sunt însă în rândul absolvenților școlilor profesionale: 15,9 la sută dintre bărbați romi față de 10,4 la sută din femeile rome și 25,5 la sută din bărbații neromi față de 16,6 la sută dintre femeile nerome.
De asemenea, la femei se înregistrează o tendință mai mare de a-și continua formarea prin studii universitare: 1,6 la sută femei rome au studii superioare față de 1 la sută din bărbații romi și respectiv 16,6 la sută femei nerome cu studii universitare comparativ cu 13,8 la sută bărbați de același nivel.
În comparație cu datele din 1998, etnicii romi înregistrează progrese la toate formele de educație, cele mai mari diferențe fiind înregistrate în rândul femeilor.
Situația copiilor preșcolari în gospodăriile rome este împărțită între cei care oficial sunt înscriși la grădiniță – 52,8 la sută și cei care nu frecventează grădinița – 38,5 la sută, aceștia din urmă fiind fie neînscriși încă la grădiniță, fie au fost înscriși, dar nu mai merg, fie reprezintă cazurile în care părinții au ales opțiunea de a nu-i da la grădiniță din diferite considerente.
Comparativ cu situația preșcolarilor din gospodăriile nerome, diferențele sunt semnificative: în cazul copiilor preșcolari neromi, 83,8 la sută frecventează grădinița și numai 13,3 la sută dintre copiii de vârstă preșcolară nu sunt încadrați în această formă de învățământ.
În gospodăriile rome, principala cauza menționată de familie pentru copiii care nu frecventează grădinița este lipsa banilor pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (40,5 la sută), precum și opțiunea familiei de a nu-i trimite la grădiniță pentru că „sunt prea mici” (34,5 la sută).
„Această motivație este întâlnită și în gospodăriile nerome, 44,4 la sută dintre familii optând pentru varianta de a priva copilul de învățământul preșcolar deoarece consideră că este «prea mic»”, se arată în studiu.
Inițiatorii au constatat că în continuare persistă o barieră instituțională, șase la sută dintre romi afirmând că au preșcolari care nu au fost acceptați la grădiniță.
„Acest lucru este relativ ușor de explicat prin faptul că discriminarea pe motiv etnic persistă în România. Neacceptarea copiilor la grădiniță pe motive etnice poate fi mascată la nivel formal de lipsa locurilor la grădiniță”, se arată în documentul citat.
La nivelul copiilor de vârstă școlară, 61,6 la sută frecventează școala, 5,1 la sută au întrerupt studiile, iar 6,5 la sută nu au fost înscriși niciodată la școală, diferența până la sută la sută regăsindu-se în opțiunea respondenților de a nu răspunde la această întrebare.
Inițiatorii studiului precizează că 11,6 la sută de copii romi sunt în afara sistemului de educație, jumătate dintre aceștia renunțând la școala și încadrându-se cel mai probabil la abandon școlar, iar jumătate nu au făcut parte niciodată din sistemul educațional.
„Principala cauză a necuprinderii în sistemul educațional este sărăcia. Gospodăriile în care sunt copii care nu urmează o formă de învățământ sunt caracterizate de venituri mici (sub 700 lei pe gospodărie sau fără niciun venit). (…) În eșantionul romilor așteptările sunt pesimiste, doar 25,5 la sută dintre părinți consideră că este probabil sau foarte probabil ca ai lor copii să urmeze forma de învățământ liceal și numai 11,3 la sută o formă de învățământ universitară”, rezultă din documentul citat.
Cercetarea a fost realizată prin intermediul metodei anchetei sociologice pe bază de chestionar structurat, pe două eșantioane aleatoare, stratificate, reprezentative la nivel național, constând în 1.025 de respondenți din gospodării rome și respectiv 1.025 de respondenți din gospodării de alte etnii. Studiul are o marjă de eroare de trei la sută la intervalul de încredere de 95 la sută.
