Numărul românilor plecați în străinătate, care au revenit în țară din cauza crizei economice, este foarte mic și doar 22 la sută dintre aceștia intenționează să rămână definitiv, rezultă din studiul „Impactul crizei economice asupra migrației forței de muncă românești”, prezentat marți.
Studiul „Impactul crizei economice asupra migrației forței de muncă românești”, realizat de Friedrich Ebert Stiftung, arată că la nivelul a șase județe studiate (Brașov, Călărași, Dolj, Maramureș, Neamț și Vaslui), mai mult de 26 la sută din total gospodării au cel puțin o persoană plecată la muncă în străinătate și 4,5 la sută din gospodării au cel puțin o persoană întoarsă din cauza crizei, în perioada septembrie 2009 – august 2010.
„Dintre migranții întorși, doar 22 la sută sunt hotărâți să rămână în țară «pentru totdeauna», iar șase la sută vor să stea acasă mai mult de un an de zile. Alți 20 la sută nu sunt hotărâți, dar mai mult de jumătate (52 la sută) vor să meargă din nou la muncă în străinătate după 3‑12 luni sau după ce se termină criza”, se arată în studiu.
Pe perioada șederii în România doar 11 la sută au găsit un loc de muncă, în timp ce 32 la sută caută de lucru, iar o mică parte se ocupă sau au de gând să se ocupe cu agricultura.
Doar puțini (19 la sută) au sau intenționează să deschidă o afacere, iar dintre aceștia doar unul din trei are de gând să rămână în țară și să se ocupe de afacere, ceilalți doi din trei vor să plece din nou la muncă în străinătate pentru a trăi și a‑și finanța afacerea.
Rate de plecare semnificativ mai mari sunt înregistrate în Maramureș și Neamț (peste 35 la sută din gospodăriile din județ), în mediul rural, cu precădere în comunele cu nivel de dezvoltare comunitară mediu sau peste medie, precum și în orașele mici, sub 30.000 de locuitori.
Rate de revenire semnificativ mai mari decât în celelalte județe studiate sunt înregistrate în județele din Moldova (Neamț și Vaslui).
„Ratele din aceste județe, de circa șapte la sută sunt de mai mult de trei ori mai mari decât rata de revenire de doar 1,7 la sută din gospodării din județul Brașov. (..) O pondere semnificativ mai mare a gospodăriilor cu persoane care se întorc de la muncă din străinătate găsim în localitățile în care emigrația a fost mai extinsă și în care economia locală nu oferă oportunități reale localnicilor”, se arată în studiu.
Persoanele revenite din cauza crizei au plecat mai recent decât ceilalți migranți, deci au avut mai puțin timp să câștige experiență, să cunoască persoane relevante și să dezvolte abilități pentru a face față crizei de pe piața muncii din țările de destinație.
„Distribuția în funcție de țara de destinație (sau țara de unde s‑au întors) este foarte asemănătoare între cele trei tipuri de migranți. Italia este de departe țara preferată și tot din Italia se întorc cei mai mulți migranți. Spania ocupă locul doi în ierarhia preferințelor și, în același timp, Spania este statistic supra‑reprezentată la nivelul migranților reveniți în țară. În Canada sunt suprareprezentați migranții care nu se întorc (nici în concediu și nici pe o perioadă mai lungă), iar Franța și Grecia sunt supra‑reprezentate la nivelul migranților aflați în țară în concediu”, se mai arată în studiu.
Decizia de a pleca la muncă în străinătate nu o iau pensionarii, ci elevii și studenții care nu au intrat încă pe piața muncii din România, persoanele ocupate (mai ales cele de 35‑44 ani), afectate de restructurările economice și șomerii cu poziții marginale pe piața muncii din țară.
„Înainte de prima plecare din țară la muncă în străinătate, elevii și studenții reprezentau 17‑ 18 la sută din migranți și doar șase la sută din populația generală. Muncitorii meseriași reprezentau 16‑21 la sută din migranți, față de doar nouă la sută din populația generală, iar șomerii erau 10‑14 la sută din migranți, prin comparație cu șase la sută din populația generală”, rezultă din studiu.
Între migranții rămași în străinătate și cei întorși în țară în perioada crizei economice există câteva diferențe semnificative, care indică faptul că migranții rămași erau încă de la prima plecare din țară mai bine calificați. La momentul primei plecări, 40 la sută dintre cei rămași în străinătate erau calificați, fiind lucrători în servicii (13 la sută), muncitori meseriași (21 la sută) sau operatori pe mașini, echipamente sau instalații (șase la sută).
În străinătate, migranții rămași și migranții reveniți au ocupații foarte asemănătoare. Aproape trei sferturi sunt lucrători în servicii, muncitori meseriași sau muncitori necalificați.
„Este mai corect să vorbim despre o «migrație a brațelor» (de muncă) decât despre o «migrație a creierelor», cel puțin pentru migranții din cele șase județe studiate. Structura ocupațiilor pe care le au migranții români pe piețele muncii din străinătate arată că migranții pentru muncă din România se constituie în interiorul piețelor muncii din țările dezvoltate ca un segment aparte ce are o structură ocupațională foarte asemănătoare cu cea a pieței muncii din țară”, arată inițiatorii studiului.
Deși în economiile capitaliste dezvoltate predomină ocupațiile nonmanuale, mai ales cele specializate, migranții români se concentrează pe ocupațiile mediu și slab calificate, pe ocupațiile manuale și, în mare parte, pe ocupații necalificate, deci pe poziții inferioare și vulnerabile, după un pattern foarte asemănător cu cel al pieței muncii din România.
Doar 14 la sută dintre migranții români au mobilitate ascendentă, adică găsesc de lucru în străinătate pe o poziție sau o ocupație mai bună decât cea din țară, fie pentru că între timp urmează o școală/cursuri de calificare, fie pentru că aveau cunoștințe și abilități pe care reușesc să le folosească în contextul unor economii dezvoltate.
„Marea majoritate a migranților români în străinătate (cel puțin a celor din județele studiate) construiesc, încarcă și descarcă, curăță, îngrijesc copii și persoane cu nevoi speciale, culeg legume și fructe, păzesc, pun și strâng mesele”, se mai arată în studiu.
Studiul a fost realizat în 2010 în 71 de comune și 30 de municipii și orașe din județele Brașov, Călărași, Dolj, Maramureș, Neamț și Vaslui. În total au fost intervievați 2.974 de români din țară și 980 de migranți.
