Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut în ultimul trimestru al anului trecut cu 6.100, la 21.600 posturi, față de precedentele trei luni, dar în comparație cu perioada octombrie-decembrie 2010 este mai mare cu 1.200.
Astfel, rata locurilor de muncă vacante a fost în intervalul analizat de 0,53%, în scădere cu 0,15 puncte procentuale față de trimestrul precedent dar cu 0,02 puncte procentuale peste cea din același trimestru al anului 2010, a anunțat marți Institutul Național de Statistică (INS).
„În trimestrul IV 2011 cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administrația publică (1,15%), respectiv în sănătate și asistență socială (0,94%). La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activitățile din industria extractivă (0,04%), respectiv cele de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (0,07%)”, se arată într-un comunicat al INS.
Ca și în trimestrele precedente ale anului 2011, în industria prelucrătoare s-a concentrat peste o treime (7.500 locuri vacante) din numărul total al locurilor de muncă libere, iar rata a ajuns la 0,75%. Puțin peste 13% din totalul locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administrația publică (2.900 locuri vacante), în timp ce în sănătate și asistență socială (2.700 locuri vacante) s-au concentrat 12,5% din totalul locurilor de muncă vacante.
Împreună cu activitatea de învățământ (400 locuri vacante), sectorul bugetar însumează peste o pătrime (27,8%) din numărul total al locurilor de muncă vacante. Angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forță de muncă salariată în activitățile din industria extractivă și în cele de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat.
Prin comparație cu trimestrul precedent, rata locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai importante creșteri în administrația publică (+0,1 puncte procentuale), urmată de alte activități de servicii, respectiv de activități de spectacole, culturale și recreative (+0,07 puncte procentuale în fiecare din aceste activități).
În sens contrar, cu cele mai semnificative diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante s-au plasat activitățile de construcții (-0,28 puncte procentuale) și cele de servicii administrative și servicii suport (-0,27 puncte procentuale).
În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante în majoritatea activităților economice s-au înregistrat scăderi, iar cele mai relevante s-au produs în industria prelucrătoare (-2.400 locuri vacante), respectiv în comerț cu ridicata și cu amănuntul (-1.000 locuri vacante). O ușoară creștere a numărului locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în administrația publică (+200 locuri vacante).
Față de același trimestru al anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat creșteri în majoritatea activităților economice. Cele mai semnificative creșteri s-au constatat în administrația publică, respectiv în tranzacții imobiliare (+0,26 puncte procentuale). La polul opus, cele mai vizibile diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante (-0,23 puncte procentuale) s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări și în activitățile profesionale, științifice și tehnice.
În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, alături de sănătate și asistență socială (-600 locuri vacante), aceste din urmă activități și-au păstrat ultimele poziții înregistrând cele mai semnificative scăderi față de trimestrul similar al anului 2010 (200 locuri vacante). Cea mai importantă creștere a numărului locurilor de muncă vacante, comparativ cu același trimestru al anului 2010, a fost în industria prelucrătoare (+700 locuri vacante).
În trimestrul IV 2011, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupațiile de operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente – grupa majoră 8 (0,85%), respectiv de tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (0,61%).
În privința numărului locurilor de muncă vacante, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată a fost identificată pentru ocupațiile de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (5.000 locuri vacante), respectiv de operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente – grupa majoră 8 (4.600 locuri vacante).
Cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată atât în ceea ce privește rata cât și numărul locurilor de muncă vacante s-a constatat în ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (0,25% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 50 locuri vacante), urmată de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (0,33% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 900 locuri vacante).
Comparativ cu trimestrul precedent, cei doi indicatori analizați au înregistrat scăderi în aproape toate grupele majore de ocupații. Cele mai semnificative scăderi atât în ceea ce privește rata locurilor de muncă vacante cât și numărul locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul muncitorilor necalificați – grupa majoră 9 (-0,31 puncte procentuale, respectiv -1.600 locuri vacante), respectiv în cele de muncitori calificați și asimilați – grupa majoră 7 (-0,21 puncte procentuale, respectiv -1.300 locuri vacante). Singura creștere atât în ceea ce privește rata locurilor de muncă vacante cât și numărul locurilor de muncă vacante, față de perioada analizată s-a regăsit în ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (+0,08 puncte procentuale, respectiv 10 locuri vacante).
Față de același trimestru al anului anterior, în aproape toate grupele majore de ocupații, cei doi indicatori au cunoscut creșteri. În ceea ce privește rata locurilor de muncă vacante cea mai semnificativă creștere s-a constatat în rândul ocupațiilor de tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (+0,13 puncte procentuale), urmată de ocupațiile de muncitori calificați și asimilați – grupa majoră 7 (+0,07 puncte procentuale). Față de perioada analizată, ocupațiile aferente grupei majore 7 au înregistrat și cele mai semnificative creșteri ale numărului locurilor de muncă vacante (+600 locuri vacante).
Diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în ocupațiile de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,07 puncte procentuale) și în cele de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,04 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai accentuată scădere în rândul ocupațiilor de tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (-300 locuri vacante).
