Țările UE și-au îmbunătățit sistemul de învățământ în domenii-cheie, dar au atins doar unul din cei cinci indicatori de referință stabiliți pentru 2010, România având încă un număr ridicat de persoane care scriu și citesc cu dificultate, procentul fiind de 40% în 2009 față de media UE de 17%.
Concluziile sunt prezentate în cadrul noului raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în învățământ și formare, dat publicității, ieri.
„Vestea bună este că nivelul educației în Europa a crescut considerabil. Mai mulți tineri absolvă învățământul secundar și învățământul superior decât acum zece ani. Dar abandonul școlar timpuriu continuă să reprezinte o problemă care afectează un tânăr din șapte în Uniunea Europeană și unul din cinci elevi are în continuare competențe reduse de citire la vârsta de 15 ani. Iată de ce învățământul și formarea se numără printre obiectivele esențiale ale strategiei Europa 2020. Avem nevoie de eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru a ne îndeplini obiectivele comune europene”, a afirmat Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism și tineret.
Recomandări de a nu opera reduceri în bugetele pentru educație
Comisarul cere cu fermitate statelor membre să nu opereze reduceri în bugetele de învățământ, chiar dacă se confruntă cu constrângeri din cauza crizei economice.
„Cheltuielile cu învățământul reprezintă o investiție bună pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică și, pe termen lung, se autodecontează. Dar într-o perioadă de presiuni bugetare trebuie să ne asigurăm și că resursele se utilizează cu maximă eficiență posibilă”, a adăugat ea.
Potrivit raportului, s-au înregistrat progrese semnificative, dar insuficiente în ceea ce privește reducerea abandonului școlar, creșterea numărului de elevi absolvenți de învățământ secundar superior, îmbunătățirea competențelor de citire, precum și în creșterea procentajului adulților care participă la învățământ sau formare.
Strategia Europa 2020 pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică păstrează obiectivul de reducere a abandonului școlar sub 10 %, precum și pe cel de creștere a procentajului de absolvenți la cel puțin 40 %.
În 2009, miniștrii învățământului din UE au convenit să se atingă cinci indicatori de referință în materie de învățământ și formare până în 2020, respectiv o proporție a abandonului timpuriu al învățământului și formării sub 10%, cel puțin 40% dintre persoanele în vârstă de 30 – 34 de ani să beneficieze de educație terțiară, proporția copiilor cu vârste între patru ani și cea a începerii învățământului primar obligatoriu să fie de minim 95% (atingerea acestui obiectiv ar însemna peste 250.000 de copii de vârstă mică în plus în învățământ), ponderea tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe insuficiente în materie de citire, matematică și științe să fie mai mică de 15%, iar cea a adulților cu vârste între 25-64 ani care să participe la programe de învățare pe tot parcursul vieții să fie cel puțin 15%.
Prevenirea abandonului școlar
Referitor la participarea la învățământul preșcolar, raportul arată că participarea la învățământul preșcolar a crescut din 2000 cu peste 6 puncte procentuale, cele mai performante țări fiind Belgia, Franța, Țările de Jos. Rata de participare la învățământul preșcolar a crescut în Romania de la 67,6% în 2000, la 81,8% în 2008, ajungând la 82,8% în 2009.
Un alt indicator din strategie se referă la persoanele cu nivel scăzut al competențelor de citire, matematice și științifice, astfel până în 2010, ponderea celor cu nivel scăzut în acest sens trebuia să scadă cu 20% și să ajungă la 17%. Până în 2020, acest indicator ar trebui să fie mai mic de 15%.
Țările cele mai performante din UE, în acest sens, sunt Finlanda, Țările de Jos și Estonia, România având în 2000 un indicator de 41,3% , în 2008 de 53,5%, iar în 2009 de 40,4%.
Un obiectiv principal UE este ca până în 2020, ponderea celor care abandonează școala de timpuriu să nu fie mai mare de 10%. Țările cele mai performante din UE sunt Polonia, Republica Cehă și Slovacia, România având în 2000 o pondere de 22,9%, în 2008 de 15,9%, iar în 2009 de 16,6%.
De asemenea, până în 2010, cel puțin 85% din persoanele cu vârsta de 22 de ani din UE ar trebui să fi încheiat învățământul secundar superior. Țările cele mai performante din UE sunt Slovacia, Republica Cehă și Polonia, România având un indicator bun la acest capitol, respectiv în 2000 de 76,1% , în 2008 și 2009 de 78,3%.
Un alt indicator prevăzut în strategia UE privind învățământul până în 2020 face referire la absolvenții de discipline matematice, științifice și tehnologice, care ar trebui să ajungă la cel puțin 15% și, de asemenea, să scadă dezechilibrul între femei și bărbați.
Țările cele mai performante din UE la acest capitol sunt Portugalia, Slovacia și Republica Cehă, țări în care a crescut și procentajul femeilor absolvente ale acestor discipline. În România a scăzut de la 89,1% în 2000 la 43,1% în 2008.
Participarea adulților la învățare pe tot parcursul vieții
În ceea ce privește rata de absolvire a învățământului terțiar, aceasta ar trebui să ajungă până în 2020, la categoria de vârstă 30-34 de ani până la cel puțin 40%. Țările cele mai performanțe din UE la acest capitol sunt Irlanda, Danemarca și Luxemburg. În România, numărul absolvenților acestui tip de pregătire este încă scăzut, dar în creștere față de 2000 când erau 8,9%, cifrele ajungâ în 2009 la 16,8%.
Participarea adulților la învățare pe tot parcursul vieții este un alt indicator la care România stă încă slab, comparativ cu alte state UE.
Nivelul mediu în UE de participare a populației de vârstă activă la învățarea pe tot parcursul vieții ar trebui să atingă cel puțin 15% în 2020. Țările cele mai performante din UE sunt Danemarca, Suedia și Finlanda, Romania având în 2005 o pondere de 1,6%, iar în 2008 și 2009 – 1,5%.
Potrivit raportului, în săptămânile următoare, statele membre vor prezenta Comisiei programele lor naționale de reformă, în care vor stabili obiective naționale privind abandonul școlar timpuriu și absolvenții de învățământ superior, explicând în ce fel doresc să își atingă obiectivele. Comisia va prezenta în curând noii indicatori de referință propuși privind capacitatea de inserție profesională și mobilitatea în scop educațional.
