Numărul cazurilor de obezitate la școlari, mai ales în învățământul primar, s-a dublat în ultimii opt ani, din cauza stilului de viață nesănătos al micuților, potrivit unui studiu al Institutului de Sănătate Publică (ISP) București – Compartimentul de Igienă a Copiilor și Tinerilor.
„În România datele examenelor medicale de bilanț efectuate în unitățile de învățământ la clasele I, IV, VIII, XII, prelucrate și interpretate la Institutul de Sănătate Publică București, Compartimentul de Igiena Copiilor și Tinerilor, au pus în evidență o creștere a prevalenței obezității neendocrine, prevalență care s-a dublat în ultimii opt ani”, a anunțat semnatarul raportului, conferențiar doctor Aurelia Cordeanu, medic primar igienă, cercetător științific și șef al compartimentului.
Stilul de viață nesănătos, principala cauză
Pe grupe de vârstă se constată o creștere mai accentuată a obezității la copiii din învățământul primar. Astfel dacă în 2001, în clasa a IV-a, obezitatea neendocrină a fost de 1,6%, în 2008 a ajuns la 3,6%. La clasa a VIII-a prevalența obsezității a fost de 1,7% în 2001 pentru ca șapte ani mai târziu să crească la 3,4%, iar în clasa a XIIa, ponderea obezității a crescut de la 1,4% în 2001 la 2,8% în 2008.
Autorul studiului spune că, între factorii etiologici ai obezității se regăsește stilul de viață nesănătos, concretizat printr-un orar al meselor modificat, adică micuții mănâncă de două ori pe zi sau numai odată.
„Majoritatea copiilor obezi servesc mai multe gustări pe parcursul unei zile, constând în dulciuri, minuturi, snacks-uri și, rareori, consumă fructe. În alimentația copiilor și adolescenților supraponderali și obezi se regăsește de mai multe ori pe zi consumul de produse fast-food, dulciuri, băuturi răcoritoare carbogazoase. Astfel că, în structurarea regimului de activitate și odihnă, sunt prezenți numeroși factori de risc, dintre care cei mai importanți vizează regimul alimentar dezechilibrat, cu consum crescut de alimente hipercalorice, activitatea fizică redusă, sedentarismul și durata insuficientă a somnului”, a mai spus medicul.
Impact major asupra sănătății fizice și psihice
Obezitatea apărută la copii și adolescenți are un impact deosebit asupra stării de sănătate, atât fizică cât și psihică. Un alt factor important al impactului pe sănătate este faptul că gradul de obezitate din copilărie influențează gradul de obezitate de la maturitate, cu tot „cortegiul” de fenomene negative și complicații ale acesteia la vârsta adultă.
Copiii supraponderali sau obezi au mai multe șanse să rămână obezi ca adolescenți decât copiii cu greutate normală. Tot astfel, cu cât un copil se menține obez odată cu înaintarea în vârstă, cu atât mai mari sunt șansele ca el să devină un adult obez, se precizează în studiul realizat ISP.
Adolescența, în mod special, pare să fie o perioadă sensibilă pentru apariția obezității. În jur de 80 la sută din adolescenții obezi devin adulți obezi, totuși riscul ca un copil obez să devină un adult obez este mai puțin evident.
Consecințele imediate ale supraponderalitații în timpul copilăriei și adolescenței sunt de natura psiho-socială.
Complexe de inferioritate
„Copiii obezi nu au încredere în ei și sunt nemultumiți în ceea ce privește aspectul lor fizic. De cele mai multe ori, copiii și adolescenții obezi prezintă complexe de inferioritate, autostimă relativ scăzută sau fluctuantă, adesea aceste comportamente fiind determinate și accentuate de anturaj, prin ironii, porecle etc. Pentru copiii obezi, îndepărtarea de la jocuri este și ea o formă de stigmatizare socială deși, adeseori, persoanele obeze devin adevărați confidenți de încredere, situați în umbra unor persoane normoponderale pe care le invidiază în secret. De asemenea copiii și adolescenții obezi sunt mai predispuși să aibă rezultate slabe la învățătură, să aibă perspective mai reduse în găsirea unui loc de muncă, să fie izolați social”, potrivit studiului.
Cercetările au arătat că acei copii care suferă de obezitate consideră că această boală este un handicap fizic mai mare decât pierderea unui picior.
Alte riscuri pentru sănătate
Pe lângă impactul psihic, printre problemele de sănătate cu care se pot confrunta copiii și adolescenții obezi se numără: diabet tip II, cardiopatie, pancreatită, afecțiuni ale ficatului, afecțiuni osteoarticulare, probleme ortopedice (legate de structura piciorului), probleme respiratorii cum ar fi obturarea căilor respiratorii superioare și restrângerea excursiilor costale, ceea ce conduce la apnee în timpul somnului, reflux esofagian, calculi biliari, disfuncții ale stomacului, disfuncții în alimentație, cum ar fi bulimia.
Excesul de greutate acumulat în jurul taliei la copiii și adolescenții obezi poate, de asemenea, să crească riscul apariției unor probleme cardiovasculare și a hipertensiunii, toleranță anormală la glucoză (ce conduce la diabet) și creșteri ale colesterolului.
Afecțiune cu tendința spre epidemie mondială
OMS descrie obezitatea ca o afecțiune în creștere îmbrăcând aspectul unei epidemii mondiale care reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. Tulburare de nutriție cronică, obezitatea este în creștere în țările industrializate, dar și în țările în curs de industrializare. În Europa prevalența obezității la copii este de 16-20 la sută, cu extreme de zece la sută în țările scandinave și de 30 la sută în fosta RDG.
În Marea Britanie, copiii supraponderali reprezintă 22 la sută din copiii în vârstă de 6 ani și 31 la sută dintre cei de 15 ani. În SUA copiii supraponderali reprezintă 27 la sută dintre cei în vârstă de 6 ani și 11 ani și 22 la sută dintre cei de 12 și 18 ani.
În Statele Unite ale Americii prevalența a crescut în ultimii 25 de ani de 2,3-3,3 ori, iar în Anglia de 2-2,8 ori în ultimii zece ani, a precizat șeful Compartimentului de Igiena Copiilor și Tinerilor din ISP București.
Alarmant
Numărul cazurilor de obezitate la școlarii din învățământul primar s-a dublat






