Chiar dacă vremea nu a fost foarte prietenoasă cu credincioșii în ziua de Bobotează, cu lapoviță și temperaturi sub zero grade, bisericile au fost pline de oameni. Unii au luat parte la Sfânta Liturghie și, apoi, la slujba de sfințire a apei, alții au venit doar în jurul amiezii, cu recipiente în care să-și pună agheasma mare.
La Mănăstirea „Sf. Ioan de Nou”, Liturghia a fost săvârșită de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.
Sfințirea apei
În jurul orei 11:00, clopotele mănăstirii sucevene au început să bată, credincioșii au ieșit din biserică, iar preoții s-au așezat în jurul mesei de piatră, unde, an de an, se săvârșește Boboteaza. Agheasma mare se pregătește în amintirea botezării Domnului Iisus de către Ioan în apa Iordanului. Se spune că agheasma mare are o putere deosebită, fiind sfințită printr-o dublă epicleză (gr. epiklesis) care înseamnă invocarea, chemarea Duhului Sfânt „peste noi și peste aceste daruri” (de pâine și vin), ca să devină „adevărat Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.
Uită de cele sfinte, în fiecare an
După aproape o jumătate de oră de rugăciune, ÎPS Pimen a afundat de trei ori crucea și busuiocul în recipientul cu apă pregătit pentru credincioși, cântând troparul Praznicului: „În Iordan botezându-Te Tu Doamne …”.
Credincioșii au fost stropiți cu agheasmă de ÎPS Pimen, după care au așteptat să-și umple sticlele cu apă sfințită. În acest an, reprezentanții mănăstirii au împărțit sticle de plastic de jumătate de litru credincioșilor care nu aveau recipiente în ce să-și pună agheasmă. Cu toate acestea, lumea și-a dat coate și s-a îmbulzit. Jandarmii suceveni încearcă, an de an, să păstreze ordinea la împărțirea apei tămăduitoare, dar sunt destui oameni care uită pentru ce au venit la Bobotează și se comportă mai ceva ca la cozile de la butelii, de pe timpul comunismului.
Agheasma mare este tămăduitoare
În cuvântul de învățătură, ÎPS Pimen a explicat care este semnificația agheasmei, care are darul de a vindeca boli, de a-i apăra de rele pe credincioși.
„Agheasma mare se bea pe nemâncate, în toată perioada 6-14 ianuarie, după care se ia anafură, perioada fiind una de amintire și prăznuire a momentului Botezului Domnului. Agheasma mare se ia și de acele persoane care după spovedanie nu au primit binecuvântarea de a se împărtăși din cauza unor păcate grele”, a mai explicat ÎPS Pimen. Agheasma rămasă după cele nouă zile se ține în casă pentru a-i feri pe membrii familiei de orice necaz.
Agheasma mare se mai folosește la sfințirea bisericilor, a anumitor obiecte din sfântul altar. Cu ea, credincioșii stropesc casele și anexele, animalele, pentru a le feri de duhuri rele.
Superstiții, dincolo de credință
La mai multe biserici, apa a fost transformată în agheasmă mare de către preoți, cu multă rugăciune, în jurul unor cruci de gheață.
La Biserica „Sf. Antonie cel Mare”, de lângă Piața Mică, după cum este tradiția, a fost pregătită încă din Ajunul Bobotezei crucea de gheață, pe care credincioșii au lipit monede de metal, în timp ce și-au pus o dorință. Tradiția spune că dacă moneda se lipește de cruce, dorința credinciosului se va îndeplini. Același obicei l-am întâlnit și la alte biserici sucevene (Biserica „Sf. Vineri”, Biserica „Sf. Mina”), unde, la fel, crucile de gheață erau pline de monede, pe care oamenii le lipiseră în același scop, de a li se îndeplini o dorință.
„Se spune că dacă lipești o monedă pe crucea de la Bobotează o să ai noroc. Am lipit și eu o monedă. Știu că rugăciunea este mai importantă, dar astea sunt tradițiile”, ne-a spus Gheorghe Irimia.
Un alt credincios cu care am stat de vorbă, Valentin Apopei, ne-a spus că crucea din gheață nu are o semnificație anume.
„Nu înțeleg de ce oamenii lipesc bani pe ea. Faptul acesta a fost mediatizat, așa că tot mai mulți creștini s-au îmbulzit să lipească bani pe cruce. Asta arată că uneori lumea nu este destul de educată, este chiar superstițioasă și acționează «în turmă». Ce face unul, fac aproape toți. Eu nu cred în așa ceva”, a mai precizat bărbatul.
1.200 de litri de agheasmă, la Sf. Vineri
La Biserica „Sf. Vineri” din cartierul George Enescu, credincioșii au împodobit crucea de gheață, adusă din comuna Bosanci, cu o cunună împletită din spice uscate de grâu, pentru un an bun, bogat.
În acest an, la această biserică s-au împărțit credincioșilor circa 1.200 de litri de agheasmă. Oamenii au așteptat în ordine să-și umple cănile de sticlă, plastic sau ceramică cu agheasmă mare, după care au plecat spre casele lor pentru a stropi locuințele sau pentru a împărți și rudelor din apa tămăduitoare.
Tot de la credincioși am aflat că anul 2010 va fi unul bogat, pentru că, spun ei, „în ajunul Bobotezei copacii au avut promoroacă și a fost ger, iar în ziua Bobotezei a plouat, a fost lapoviță”.
Chiraleisa
Credincioșii de la Biserica „Sf. Antonie cel Mare” și-au umplut mai întâi recipientele cu apă din fântâna aflată în curtea bisericii. Și-au așezat cănile, sticlele, în care au strecurat și câte un fir de busuioc, pe cele câteva mese așezate în curtea bisericii. La finalul Sfintei Liturghii, bărbații au ieșit din biserică cu prapori cu chipuri de sfinți în mâini, au strigat Chiraleisa (Doamne miluiește), și s-au așezat în jurul meselor, unde preoții au săvârșit slujba de sfințire a apei.
La sfârșitul slujbei, fiecare credincios și-a luat cana cu agheasmă, după care a primit anaforă de la preoți.
Cruce de gheață, la Fălticeni
Câțiva credincioși din Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Fălticeni s-au pregătit cu sârg pentru sărbătoarea Bobotezei, așa cum o fac de mai bine de zece ani. Ei s-au deplasat la iazul Șomuz, în ajunul Bobotezei, unde au sculptat o cruce de gheață, pe care au pus-o în fața lăcașului de cult. Mulți din cei care au trecut prin fața bisericii s-au oprit în fața crucii, pentru a se închina cu evlavie sau pentru a lipi o monedă, timp în care și-au pus o dorință. Oamenii cred că dacă banul se lipește „de prima dată”, dorința se va îndeplini, iar dacă vei lua monedele de pe cruce vei avea un an plin de ghinion. Tradiția spune că dacă crucea începe să se dezghețe în ziua de Bobotează, anul va fi bogat, iar dacă va rămâne înghețată, anul va fi secetos și sărac.
După slujba de sfințire a agheasmei, oficiată lângă crucea de gheață, credincioșii au primit apă sfințită. Unii au venit și de la alte biserici cu recipiente, vrând neapărat să ia apă sfințită și de la crucea de gheață, alții să atingă de cruce hainele copiilor sau ale persoanelor care nu au putut fi prezente în ziua de Bobotează la Sfânta Liturghie. (Stelian BORHAN)
