Ministerul Educației salută decizia instanței privind legalitatea icoanelor în unitățile de învățământ și atenționează că numai comunitățile școlare pot să accepte sau să respingă amplasarea unor simboluri religioase în săli de curs, a declarat, vineri, Mihaela Suciu, consilier ministerial.
„Interzicerea însemnelor religioase în școli ar fi o încălcare a dreptului la liberă exprimare. Este dreptul fiecărei comunități să-și păstreze identitatea culturală”, a mai spus consilierul ministrului Educației.
Tot vineri, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, a spus că decizia instanței supreme privind menținerea icoanelor în școli este firească și în concordanță cu spiritul european.
„În Europa au fost două cazuri de acest fel, respectiv în Marea Britanie și Austria. Atunci, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a spus că statul trebuie să manifeste neutralitate în astfel de cazuri. Singura în măsură să ia o decizie este comunitatea. Așa trebuie să fie și în România”, a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Decizie definitivă.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, miercuri, că prezența icoanelor în școli este legală, admițând recursul Ministerului Educației (MECT) la decizia instanței inferioare, care a menținut recomandarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de scoatere a simbolurilor religioase din unitățile de învățământ
Decizia instanței supreme este definitivă, iar împotriva ei se pot formula doar căi extraordinare de atac, cum sunt contestația în anulare sau revizuirea de fond.
MECT a atacat în instanță, pe rolul secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București (CAB), recomandarea CNCD și a pierdut procesul, judecătorii CAB menținând hotărârea consiliului.
În august 2006, profesorul buzoian Emil Moise cerea președintelui CNCD să dispună „anularea situației discriminatorii create prin prezența obstinantă a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile și sălile de clasă – în afara orei facultative de Religie – ale Liceului de artă Margareta Sterian din Buzău”, unde învață fiica sa, Teodora Moise, cât și în toate unitățile publice de învățământ din județul Buzău.
Profesorul Emil Moise susținea atunci că predarea religiei în instituțiile de învățământ publice „constituie o discriminare împotriva persoanelor agnostice sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparțin simbolurile religioase (…) și o încălcare a dreptului fundamental la egalitatea de șanse, deoarece prin acceptarea simbolurilor religioase, unitățile publice își asumă transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectivă”.
Reprezentanții CNCD au răspuns, în 21 noiembrie, petiției profesorului buzioan, recomandând Ministerului Educației să elaboreze o normă internă prin care să reglementeze prezența simbolurilor religioase în școlile românești, indicând și o serie de principii de care ar trebui să se țină seama, între care și aceea că afișarea simbolurilor religioase trebuie să se facă numai la orele de religie și numai în spațiile destinate acestora.
