„Nu știți cu cine vă puneți! Vă puneți cu dracu’!”

Articolul „Peste 500 de câini, „dispăruți” din adăpostul de la Dragomirna”, publicat în ediția de ieri a Monitorului de Suceava a stârnit reacții aprinse, în special din partea proprietarei fostului adăpost, Eugenia Ieș, care a început să sune în toate părțile, încercând să determine o retractare a celor spuse referitoare la activitatea ei de protejare a câinilor vagabonzi.
Printre cei sunați ieri de Eugenia Ieș, administratorul Asociației BrunoPet, desființată în 2007, a fost și redactorul șef al Monitorului de Suceava, Tiberiu Avram, căruia, pe lângă amenințările cu acționarea în judecată a ziarului, i-au fost spuse următoarele:
“Ați luat bani de la primar să mă calomniați. Ați publicat declarația directorului Andronache, care minte cu nerușinare. Nu știți cu cine vă puneți. Vă puneți cu dracu’!”.
Presiuni au fost făcute și asupra fostului inspector în cadrul Biroului de Sănătate a Animalelor, Lucian Covaciu, care ne-a sunat ieri la redacție, nemulțumit că este prins la mijloc într-o problemă spinoasă și că acum riscă să fie tras la răspundere, pentru că ar fi furnizat informații publice, în loc ca acestea să treacă întâi pe la purtătorul de cuvânt al DSV și pe la șeful acestei instituții.
Deși a reconfirmat informațiile referitoare la numărul de câini trimiși peste hotare (maxim 60 exemplare), în perioada în care el a fost inspector zonal, a spus că probabil mai mulți câini au fost trimiși spre adopție înainte de jumătatea anului 2006, când inspector zonal, responsabil cu activitatea BrunoPet, era doctorița Lăcrămioara Vieru.
Precizăm faptul că Lăcrămioara Vieru a fost consultată în această problemă înainte de scrierea articolului de ieri, atunci precizând că nu are informații despre astfel de adopții și că cel care s-a ocupat de această activitate a fost colegul ei, Lucian Covaciu.
Reacții și comentarii
Telefoanele date nu au fost singurele reacții ale celor care au reprezentat Asociația BrunoPet. Pe site-ul cotidianului nostru, www.monitorulsv.ro, la articolul respectiv, au fost postate numeroase comentarii prin care, pe lângă injuriile proliferate cu mult curaj, bineînțeles sub protecția anonimatului, există și două comentarii semnate Eugenia Ieș.
În primul din ele, cu titlul „Mârșăvie”, printre altele, se spune: “Cuștile au fost executate de d-l Vatamaniuc, telefon 0744392357- și plătite de mine. Vom prezenta în instanță facturile. Mai mult, la închiderea adăpostului, atât cuștile cât și și gardurile de plasă sudată și toate materialele refolosibile au fost donate adăpostului Primăriei…. Marian Andronache minte cu nerușinare, singurul ajutor primit de la Primăria a fost faptul ca mi-a împrumutat timp de două zile un generator de curent și m-a scutit de o taxa de 7000 lei când am introdus curent electric(pe banii mei)”.
Nu doar că se contrazice singură, recunoscând că a primit totuși ajutor de la Primărie, deși nu menționează și de lucrările prestate de oamenii Primăriei (ex. sudura gardului, la care a și fost folosit acel generator de curent de care se pomenește în comentariu), ci face referire și la o problemă care nici măcar nu a fost adusă în discuție, referitor la ce s-a întâmplat cu lucrurile adăpostului, după ce l-a desființat.
Într-adevăr, acestea au fost donate, dar nu Primăriei, ci Asociației Proanima, din care Eugenia Ieș a făcut parte înainte de a-și înființa propria asociație, iar în prezent sunt utilizate la adăpostul municipalității, din lunca Sucevei, în baza parteneriatului pe care îl are cu ProAnima.
De asemenea, tot în comentariu se precizează că „Toți banii primiți în trei ani – și care nu însumează nici pe departe 40 000 euro, au trecut prin bancă și au făcut obiectul mai multor controale fiscale”.
Reamintim că, cu o zi în urmă, Eugenia Ieș, de meserie profesoară, susținea cu tărie: “Am avut o meserie foarte bănoasă și tot ce s-a făcut la adăpostul din Dragomirna a fost pe cheltuiala mea”.
Într-un alt comentariu semnat Eugenia Ieș se mai precizează “accesați site-ul brunopet.de unde veți găsi pozele tuturor cățeilor care au plecat în Germania precum si numele persoanelor care i-au adoptat si telefoanele acestora”.
Numai că pe site-ul respectiv sunt prezentați câinii aduși în Germania de la adăpostul din Miercurea Ciuc, nu de la cel din Suceava, după cum este clar precizat în majoritatea paginilor site-ului. În plus, pozele cu câini care stau într-o cușcă sau dincolo de un gard nu reprezintă o dovadă a adoptării lor în Germania, ci acest lucru ar trebui să reiasă din actele oficiale pe care asociația este obligată să le facă, pentru a putea transporta animale peste graniță.
Când actele vor demonstra că cei 600 de câini despre care Eugenia Ieș afirmă că i-a dat spre adopție peste hotare chiar au ajuns în sânul unor familii străine, iar alții 200 (conform declarației ei, aproximativ 800 de câini au trecut prin adăpostul de la Dragomirna) au fost adoptați la noi în țară, nu vom mai pune la îndoială bunele ei intenții și realizările proprii.