Și nu uitați! Vreau să văd spirit de echipă și determinare… Cam asta cere Hagi de la selecționata sa de Champions League. Fără prea multe intimități tactice, căci primul adversar este oricum răul de autocar. După naționala de bere, parcă se simțea nevoia și de una cu viitor pe care și-l face ea. Dar faptul mai mult unic decât rar este că promoter-ele echipei sunt dotate cu tricouri ale lui Hagi în roșu-alb, adică unele prin tradiție rivale machedonului. Nicăieri în toată cariera sa, Gică nu a purtat vreun echipament în aceste culori. Așadar o adevărată piesă de colecție pentru care, fără partipris-uri, mărturisesc că m-aș băga la un schimb de tricouri cu cineva de acolo…
De fapt naționala este subiectul acestei săptămâni, dar parcă mai mereu ia fața evenimentelor selecționerul. După Hagi, iată-l și pe Pițurcă! Nici nu mai știu ce să cred despre el. Oare face intenționat? Oferă scaunul în tramvai numai ca să-și plaseze pioneza. După care se duce la coada vagonului și se distrează pe seama victimei. Până la urmă Ogăraru a picat la mijloc, adică este mijlocul prin care Pițurcă le arată unora că el este Selecționerul, Unicul și Atotputernicul. Unul care juisează numai când taie și când spânzură. Oricum, după noua figura veche pe care i-a făcut-o “lăncierului”, s-ar putea, și pe bună dreptate, ca acestuia să-i fi venit în minte cuvintele cu care l-a gratulat Becali pe Corpodean…
În schimb, decizia renunțării la Mutu nu pare chiar deplasată. Botezul propriului copil nu e un eveniment oarecare și în plus nu strică să vedem cum stăm în ghete și fără “briliant”, în fața unui adversar, Spania, care plănuiește să își refacă moralul pe spinarea noastră. Vamos!

