Nu-i a bună!

De unde ne lovise o depresie vecină cu panica după meciul cu Belarus, iată că prestațiile ezitante ale Olandei și Bulgariei din meciurile lor de miercuri ne-au pompat entuziasm în doze cum tot la noi am mai întâlnit dar numai când era vorba de Andorra ori Lichtenstein. Ce ne face oare să alternăm atât de abrupt stările și calculele? Că doar Naționala lui Pițurcă a rămas aceeași de sâmbătă până miercuri, și nici la olandezi n-am remarcat vreo prăbușire, chiar dacă albanezii i-au dominat chiar copios pe alocuri, ba i-a mai și huiduit propriul public mai dihai decât au făcut-o ai noștri. Și n-am auzit nici ca alde Kuyt sau chiar Van Basten să amenințe cu haiducia din cauza asta. Nici pomeneală să se gândească să joace prin Nicaragua sau Patagonia, ba nici măcar la Rotterdam: ei rămân la Amsterdam, pe ArenA, chiar dacă lumea îi va huidui și la meciul cu noi (unde n-ar da Domnul!) și la toate celelalte, fiindcă, profesioniști fiind, ei știu prea bine că pentru aplauze și pupături trebuie să joci un pic altfel decât au făcut-o cu Albania. Și, la urma urmei, ce ați fi vrut? Să-și dea duhul acolo pentru a contracara arma tactică numită nu-știu-cim și care joacă de rupe prin liga a doua din Ucraina!? Să fim serioși: olandezii au făcut ceea ce aveau de făcut, adică au luat două goluri avans și apoi s-au odihnit în restul minutelor. Moment speculat la fix de albanezii care, în mod evident, dacă joacă de 100 de ori la rând cu Olanda, vor pierde de tot atâtea ori, poate cu 1-0 sau cu 14-13, n-are importanță. Dar să scoată măcar vreun egal, miram-aș, oricât de prost ar juca olandezii. Diferența dintre ele rămâne tot seculară, chiar dacă uneori, ca miercuri, aparențele dau loc la speculații. Și probabil că la fel se petrec lucrurile și între Luxemburg și Bulgaria. Astfel încât, cu regret, nu împărtășesc nimic din optimismul domnilor Raț, Marica sau Niculescu care văd deja România calificată, iar pe olandezi bătându-se ca disperații cu bulgarii pentru a apuca ceea ce mai cade de la masa noastră. Vreți adevărul? Priviți clasamentul de acum și rugați-vă să nu fie același cu cel de… atunci!