Cei care citesc zilnic această rubrică știu că lunea este ziua în care apare articolul lui Gabi Manță. Un șir de evenimente a făcut să schimbăm între noi zilele de sâmbătă și luni, astfel încât azi scriu eu în acest colț de ziar. Aș zice că spre norocul meu, întrucât mi-a fost dat să asist alaltăieri la un meci (de fapt, la o repriză din el, cea secundă) care cu siguranță ar putea fi inclus în oricare antologie a acestui sport, din cauza desfășurării complet anapoda a evenimentelor petrecute pe parcurs, precum și a finalizării sale într-un mod aproape inexplicabil. Cei care ați urmărit thriller-ul (nu plagiez ceea ce titra după meci Digisport, dar realmente nu ai cum să faci altfel de referire) știți deja că vorbesc despre meciul de liga secundă dintre Petrolul Ploiești și Rapid București, echipe care în vremuri cât de cât normale se băteau (într-o ediție de prin anii ’60, chiar până în ultima etapă, ba încă și în meci direct!) pentru titlul de campioană, nu doar pentru un loc de promovare în prima ligă, într-un play-off conceput în mod absolut năucitor. Așadar, după o primă repriză în care singurul fapt notabil a fost o eliminare, parcă nițel pripită, a unui rapidist, în minutul 65 a venit nebunia: penalty pentru Petrolul, pe deplin corect acordat. Execută un flăcău și portarul apără. Tușierul semnalizează, televiziunea ne oferă și nouă fazaîn reluare, e clar: portarul s-a dus mult în fațăînaintea executării. Se dictează, corect,reexecutarea. Portarul turbează, face ca visul rău, primește însă, surprinzător, doar galben. Execută alt petrolist, apară din nou portarul. Se repetă ca tras la xerox: Ăla apără, ălalalt semnalizează, centralul se duce la tușier, televiziunea reia: da, s-a mișcat mult în fața liniei porții și de data asta. Se dictează reluare, portarul turbează, ia roșu! Așadar la această nouă repetare va fi alt portar. Intră, se așază pe linie, vine al treilea executant. Și o trage fix în vârful peluzei! Era minutul 65. Au urmat vreo două contraatacuri rapidiste (în 8 jucători de câmp!), mai periculoase decât tot ce a reușit Petrolul. Mingea nu intră. Finalul a însemnat 5, 7, 12, naiba mai știe câte ocazii pentru Petrolul, ratate neverosimil. Și un final cu 0 – 0 pe tabelăcare ne spune că Petrolul nu prea ar avea ce căuta în prima ligă. Și totodată că dacă Rapid nu ar intra, ar fi o mare nedreptate.