„Nu este nimeni vinovat de îmbolnăvirea pacienților la dializă”

Îmbolnăvirea pacienților dializați în procent de peste 50 la sută cu virus hepatic B și C nu are vinovați în rândul personalului medical, a declarat purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgență Suceava, dr. Tiberius Brădățan. Doctorul Brădățan a declarat, într-o conferință de presă, că în primul rând nu se poate cuantifica în ce măsură pacienți s-au îmbolnăvit la dializă sau în afara acesteia, arătând că cele două tipuri de virus hepatic se pot lua și prin diverse produse biologice, prin contact direct, prin mâini murdare sau la extracții dentare etc. Pe de altă parte, modelul vechilor aparate de dializă nu permitea dezinfecție după utilizare, ci o simplă spălare, care nu asigura decontaminarea, în cazul în care unul dintre bolnavi ar fi fost purtător de virus. Asta ar fi permis foarte ușor transmiterea mai departe, la următorul pacient dializat cu același aparat.
„Nu putem spune câți dintre acei bolnavi au fost contaminați în procesul de dializă, pentru că la momentul la care a început dializa la Suceava, acum mai bine de zece ani, aparatele nu permiteau controlul atât de strict al spălării și nu exista nici o monitorizare a contaminării, nu era legea care să oblige la aceste teste. Legea a apărut în 2004. Atunci s-a făcut o evaluare, s-a constatat prezența virusului hepatitei B și C, dar repet, nu se știe câți contaminați au fost la dializă și câți altfel, inclusiv la extracții dentare. S-a lucrat cu mijloace nesterile ani de zile, nu putem ști cu certitudine momentul infectării, momentul zero”, a arătat dr. Brădățan, precizând că normativele în vigoare acum prevăd repartiția strictă a pacienților pe aparate.
Întrebat cine este totuși vinovat de terminarea atâtor oameni cu virusul hepatitei C, purtătorul de cuvânt al spitalului a răspuns că nu hepatita este cea care îi condamnă, ci boala cronică renală, deoarece acești pacienții nu trăiesc mai mult de câteva săptămâni fără dializă, iar la momentul respectiv nu existau nici normele, nici posibilitățile tehnice de depistare.
Dializa, cu toate riscurile, a asigurat șapte-opt ani de viață pentru pacienții cu boală cronică renală

„Toți pacienții care reclamă acum contaminarea cu virus hepatitic sunt oameni care au șapte-opt ani de supraviețuire cu hemodializă. Este un element nefericit, dar atunci aparatele nu permiteau depistarea virusului și nu aveau programul de spălare pe care îl au în momentul de față. Dacă un singur bolnav de hepatită a făcut dializă și după aceea s-a făcut o spălare obișnuită a aparatului, care nu permitea o decontaminare corectă, a urmat alt pacient, care s-a contaminat. Asta nu înseamnă că este vinovat un medic sau o asistentă, ei își făceau datoria în cadrul tehnic și legal la momentul respectiv. Din 2007 încoace nu mai există situații de genul acesta, nu mai sunt pacienți nou contaminați. Uităm că acești oameni nu ar fi trăit fără dializă. Și dacă într-o țară înapoiată, din punct de vedere al serviciilor medicale, din Europa de Est, s-a început dializa și au existat niște oameni nefericiți, cum s-a întâmplat peste tot în lume, asta nu trebuie să ducă la condamnarea personalului medical. Nu este corect. Căutăm degeaba vinovați, e soarta. Oricare dintre noi poate fi infectat cu virus hepatitic”, a spus medicul.
Dr. Brădățan a mai precizat că firma care a asigurat aparatele și consumabilele în toată perioada anterioară este aceeași cu cea care a înființat centrul de dializă din curtea Spitalului de Urgență. „Frezenius s-a aflat în relații contractuale cu Ministerul Sănătății pe programul de dializă la Spitalul Județean Suceava. Aparatele sunt furnizate de același producător, nu este o diferență majoră decât în ceea ce privește condițiile hoteliere”, a afirmat medicul. Acesta a punctat că aparatele de dializă care funcționează la momentul actual nu permit nici o intervenție în durata programului de dezinfecție, astfel încât aceasta nu se poate scurta, sub nici o formă.
În ceea ce privește lupta dintre cele două centre private de dializă din Suceava pentru pacienți, dr. Tiberius Brădățan a spus că „spitalul are o poziție neutră”. „Sunt două centre private, au mici războaie între ele, noi ne delimităm categoric de orice dispută în privința bolnavilor.
Fiecare pacient va opta către care centru dorește”, a mai spus medicul.
În Spitalul de Urgență va funcționa doar o secție de dializă-acuți, cu patru aparate (pentru pacienți cu hepatită B, hepatică C, hepatită B+C și non hepatită B și C), iar secția nefrologie va exista în contaminarea și va interna bolnavi cu afecțiuni renale.