Nu Bufon, ci bufon!

Am intrat în săptămâna pe care ne-am fi dorit-o decisivă, dar care n-a rămas să fie decât cea a linsului rănilor după traumatizantul experiment Daum, a cărui știință a fotbalului avea mai degrabă valori negative, dar al cărui tupeu parcă l-a întrecut până și pe cel al ăleilalte panarame, Piți, lasă-ne. Ultimele două meciuri au parte de prezența la butoane a noului selecționer, Guriță, omul de la care n-avem ce aștepta acum, ci doar în viitorul care nu pare deloc roz, din moment ce lotul convocat de el cuprinde cam aceleași nume cu cele din lotul lui Daum, iar surpriza absolută o constituie convocarea lui Pisică, omul care de 5 ani parazitează la Roma, activitățile lui de bază fiind dusul apei pe gazon în pauza de hidratare sau de accidentare și (înțeleg asta de la foștii colegi de națională și de la Totti) asigurarea unei bune dispoziții generale. E, cum s-ar zice, bufon, adică inversul a ceea ce înseamnă în fotbal Bufon. Bun și asta, că ne-am săturat de mutre și fițe, și talente, și aere de mari artiști la loserii pământului, cum se arată cam toți cei convocați la Națională de multă vreme încoace. Nu vă uitați după Alibec, că nu-l găsiți în lot. Păi nu de asta l-am gonit pe Daum!? Ba da, dar una e să nu fie convocat din prostie sau ambiție, și alta e să nu fie convocat pe motiv de pubalgie! Și uite-așa, avem aceeași echipă, pe care însă sperăm ca Guriță s-o monteze într-un mare fel, astfel încât să rupem întâi Kazahstanul, iar apoi și pe danezi, calificând Muntenegrul frate și prieten! La asta se adăugă factorul surpriză, ăsta fiind Ioniță de la Astra, pe care sper să-l văd și în teren, nu doar pe tabelul convocaților. Din rândul cărora, inexplicabil, lipsește Săpunaru, despre care antrenorul lui de la club, Șumudică, zice că a făcut depresie din cauza neconvocării. Dar noi, ăștia care ani și ani de zile făceam depresii în lanț întrebându-ne de ce mă-sa tot refuză Săpunaru să joace pentru România, ce să facem? Să ne mirăm de ce a fost convocat, pentru același post, recidivistul Dragoș Grigore? Pentru mine e clar: dacă are Pisică, bufonul, o zi mai tristă, băieții nu trebuie totuși să aibă de cine râde?