„E plin în jur de noi muzeul,/ Și pare-un templu minunat,/ În care mii de robi ai vieții/ Vin să se spele de păcat./ Sunt călători din largul lumii,/ Ce-au pribegit și pe ocean,/ Să-și scalde ochii în lumina/ Din pânzele lui Tizian.// Stau toți cu mintea-ngenuncheată/ Și-I sunt cucernicul popor,/ Eternitatea prinsă-n cadre/ Își poartă sfântul ei fior./ Învins de taina mare-a clipei,/ Se-nchină sufletul supus/ În fața veșnicei icoane/ Cu răstignirea lui Iisus.// Ce blând se uită chinuitul/ De sub cununa Lui de spini,/ Lumina resemnării mute/ E scrisă-n ochii Lui senini./ Nu-L dor piroanele din carne,/ Zâmbește pașnic, iertător,/ El știe că de veci învie/ Acei ce pentru alții mor.//
OCTAVIAN GOGA : Răstignirea lui Iisus
1. ”Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?” (Matei 27, 46; Marcu 15, 34) Este strigătul omului Iisus, care marchează cele două naturi ale Mântuitorului: umană și divină. Paul Claudel spune că este „conflictul a două naturi și a două voințe reunite în arena ferecată a vocației răscumpărătoare”. Iisus, care se rugase cu sudori de sânge în Grădina Ghetsimani și ceruse, înfricoșat, să se treacă paharul pătimirii de la El, dar care, în cele din urmă, se încredințase voii Tatălui ceresc, strigă acum ca un om doborât de durere. Natura divină nu-L proteja. El suferea ca un om. Și ea trebuia să se întâmple, căci veșnicul Fiu al Lui Dumnezeu S-a întrupat ca om, tocmai pentru a putea să sufere și să moară, cu trup și suflet de om, ispășind pentru păcatele omenirii. Care este naționalitatea poetului, dramaturgului și eseistului Paul Claudel (1868-1955)?
a) slovenă;
b) franceză;
c) elvețiană
2. Scriitor american(n.1914) cu o operă romanescă realistă cu accente umanitare, evocând lupta pentru libertate a indienilor, războiul de independență al Statelor Unite ale Americii sau militând împotriva asupririi. Dintre romanele sale amintim pe cel intitulat Cina cea de taină, tradus în românește de Dumitru Mazilu:
a) Thomas James Farrell;
b) Howard Fast;
c) Allen Ginsberg
3. Copilul sărman din povestirea De Paști de Ion Agârbiceanu care, „primind două ouă roșii, le privi îndelung până să hotărască a le mânca”:
a) Niță;
b) Triță;
c) Ioviță
4. Despre cei doi frați Jan și Hubert van Eyck nu se știu prea multe. Chiar și datele nașterii lor, 1390 și respectiv 1366, sunt nesigure. Jan, poate și Hubert, a fost o vreme în slujba lui Filip cel Bun, duce de Burgundia. celebritatea fraților Eyck este dată și de modul uimitor în care au folosit culoarea. Artiștii din Italia veneau la Bruges să le studieze picturile, încercând să-și dea seama ce trebuie să facă pentru a picta atât de bine, cu asemenea talent și îndemânare ca cei doi frați. Cel de-al doilea intuise secretul folosirii cu succes a vopselelor în ulei. Împreună au descoperit un lac transparent cu uscare rapidă, ce nu afecta nuanțele, și nu înnegrea culorile. Deși își păzeau cu strășnicie secretul, acesta a fost aflat de italianul Antonello da Messina, care lucra în Bruges, și a ajuns prin intermediul lui în toată lumea. Invenția a făcut ulterior posibilă dezvoltarea semnificativă a artei picturii. Cea mai faimoasă operă a lor, începută de Hubert și terminată de Jan, este Altarul Mielului mistic (1432), aflat la St. Bavo, Gand. Odată cu cei doi frați ia naștere marea artă a:
a) Flandrei;
b) Belgiei;
c) Olandei
5. Poet, prozator și dramaturg (1818-1890), care primește o educație îngrijită, întâi în țară, apoi la Paris. Se angajează cu o nobilă dezinteresare în lupta pentru împlinirea idealului național: participă la Revoluția de la 1848, fiind obligat să se exileze după înfrângerea ei, și, îndeosebi acționează hotărât și consecvent pentru înfăptuirea Unirii Principatelor. Dovedind o neobișnuită vitalitate și putere de reînnoire, scriitorul dă câteva din operele sale majore: Pastelurile (1868-1869), Legendele (1872-1876) și Ostașii noștri (1878). În 1878 felibrii din Montpellier îl premiază pentru Cântecul gintei latine. A cântat în versuri de neuitat Floriile, Paștile și a scris poezia Hristos a înviat. Rămâne scriitorul reprezentativ al românilor în perioada organizării moderne a statului și a primei definiții organice a conceptului de națiune, ca o sinteză între naționalitate și europenism:
a) Grigore Alexandrescu;
b) George Barițiu;
c) Vasile Alecsandri
Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA
Variantele corecte la chestionarul nr.1273 1. a ; 2. a ; 3. b ; 4. b ; 5. c .
