Nr. 1252



„Văzut-ați oare voi, în fapt de lună,/ cum trec în pâlcuri mlădioase, cerbii/ își leagănă-ncrengata lor cunună/ peste oglinda argintie-a ierbii/ parc-au pornit tufișuri desfrunzite?// Nu i-ați văzut? Nici eu. Din auzite/ știu însă foarte multe despre cerbi:/ că-s animale blânde (nu-mblânzite!)/ că-s veșnic umezi ochii lor superbi…// Și că mă bate-un gând de la o vreme/ să le dedic un ciclu de poeme/ în stilul încâlcit din strofa-ntâi!/ …Dar fabulistul vine să mă cheme/ să-mi pipăi iar pământul sub călcâi…// Spunea un clasic din antichitate:/ „Sfârșitu-ncoronează orice op…”/ Aș crede-o, zău, de n-ar fi din păcate/ cununa cerbului – ca să-mi arate/ că tocmai „spre sfârșit” mai e un hop!// … Ce mândri-s puii când încep să crească/ sub pielea frunții fragedele boabe…/ Cu câtă bucurie tinerească/ privesc minunea noii lor podoabe/ (o-arată fiecărui pârâiaș…).//
MARCEL BRESLAȘU: Cerbul.
(continuare în subsolul rubricii)

1. Unii specialiști consideră cerbul carpatin drept o subspecie distinctă (Cervus elephus carpathicus) cu două varietăți: cerbul de munte sau ragăzan, și cerbul de șes sau lidvan. Majoritatea cercetătorilor socotesc, însă, cerbul nostru o specie unitară, care prezintă numai variații local ce nu pot fi considerate unități sistematice separate. Este cunoscut faptul că cerbul din Carpați este unul dintre cei mai mari și frumoși cerbi din Europa. Un rol important în menținerea vigorii cerbului l-a jucat și prezența unui alt animal, ca factor de selecție, care în apusul Europei fiind stârpit, populațiile de cerbi au degenerat ireversibil:
a) ursul;
b) râsul;
c) lupul
2. Efectivul de cerbi marali din regiunile păduroase ale ținutului Habarovsk e în continuă creștere. Coarnele, numite pante, ale acestor cerbi din Extremul Orient se folosesc la obținerea pantocrinei, un excelent tonic. Coarnele sunt supuse unui tratament de conservare și expediate întreprinderilor de produse farmaceutice. În luna în care pantele ating valorile maxime, numeroși vânători pleacă în taiga, fiecare având autorizație pentru o anumită cantitate de coarne de maral. Care este luna cea mai prielnică?
a) iunie;
b) iulie;
c) august
3. După ce perioada boncăluitului s-a încheiat sexele se despart.Taurii bătrâni și puternici preferă să trăiască izolați. Ciutele devin mature după circa doi ani sau doi ani și jumătate, iar taurii se află în deplină maturitate abia după 5-6 ani. Ciutele fecundate toamna fată după opt luni de la împerechere de regulă un vițel, mai rar doi. La naștere, el are o greutate cuprinsă între:
a) 5-10 kg;
b) 7-12 kg;
c) 10-15 kg
4. Compozitoare, pianistă și profesoară, născută la 11.05. 1921, la Suceava. În 1974 a scris melodia Cerbul cu stea în frunte (muzică vocală), pe versuri de Lucian Blaga:
a) Elise Popovici;
b) Teodora Albescu;
c) Gabriela Aștileanu
5. Poet și prozator, născut la Hârșova/Constanța, la 18 iunie 1914. Debutează în revista Limba română (1932), iar editorial cu volumul de poezii Vitralii (1936). În 1976 publică volumul de povestiri Cerbul de lumină:
a) Lucian Raicu;
b) Lucian Predescu;
c) Alexandru Raicu
Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA

//Când prind cornițele să-nmugurească/ deschid cu ele, prin huceag, făgaș,/ le-ncearcă la hârjoană și la harță– / și-n taină – și le-ascut de orice scoarță!// … Dar trece vremea harței și-a hârjoanei,/ Se-nvolburară crengile coroanei/ și-i numeri anii după spița lor…/ E tot mai trează, vai, beția goanei/ Și-n apele bătrânului izvor/ nu mai încap chenarele icoanei…// Îl crezi pe treapta Marii-Neununări/ că reazimă tot cerul, până-n zări!/ O, nu! Le prăvălește peste dânsul…/ Descumpănit icnește pe cărări–/ și-abia atunci îl podidește plânsul.// S-au îngustat potecile-ntr-atât?/ S-au îndesit – s-au îngroșat copacii?/ Și zare-atât de jos a coborât?/ … Se-mpleticește-n ramul mohorât/ și-ncremenit – adulmecă gonacii…// O, unde e sprințara primăvară?…/ De-atâtea crengi și-atâtea-ncrengături/ s-a prefăcut podoaba în povară/ și-i prizonierul propriei păduri!/ – Bătrâne bard, să nu pățești ca cerbul/ împodobind – și-mpovărându-ți verbul!…”
MARCEL BRESLAȘU: Cerbul
Variantele corecte la chestionarul nr. 1251. 1. a ; 2. c ; 3. b ; 4. b ; 5. a .