„Fug cerbii vineți, cerbii, în nesfârșitul azi,/ goniți din munții singuri chemărilor furtunii…/ destul fumarăm gerul cădelnițând prin brazi.// Zadarnic printre crenge tâșnește din buștean/ privirea înghețată, cu apele-nghețate,/ o să ghicească cerbii când palizi vor străbate/ câmpia mărginită de lună și alean/ Fug cerbii vineți, cerbii, din codrul coborât/ iar crivățu-și descheie surd buciumul și zeghea/ Ei, hai, băieți, e vremea să ne descingem veghea/ și să intrăm în pături și-n seară pân’ la gât!”
NICHITA STĂNESCU: Fug cerbii
1. Cerbul european de deal și câmpie trăiește în pădurile cu frunze căzătoare (foioase) din Europa apuseană, inclusiv Anglia, până în Caucaz, Asia Mică, Africa de nord, Siberia, Extremul Orient și zona temperată a Americii de Nord; are o îălțime de 120-125 cm și părul de pe spate roșcat-cenușiu. Cerbul maral , cu aria de răspândire în munții Iranului de nord, Munții Caucaz, nordul Afganistanului și Munții Turkmeniei, e ceva mai mare, având 135 cm înălțime și o culoare sur-gălbuie. În zona Baikalului, a Extremului Orient și a Chinei de nord există o subspecie vicariantă, înrudită cu maralul, așa-numitul C. e. xanthopygus, de culoare galbenă mai pronunțată decât a maralului. În sfârșit , cerbul pustiurilor (C. e. bactrinus) din Afganistan și Turkmenia, are o culoare deschisă cenușie similară nisipului și o statură mai mică (în jur de 120 cm). În care parte a continentului asiatic se află Afganistanul și Turkmenia?
a) sudică;
b) centrală;
c) nordică
2. Poet și prozator, născut la Slatina/Olt, la 22. XII. 1944.Licențiat a Facultății de Filologie (1975) a Universității din București. Este autorul volumului de versuri Cerbul din oglindă (1984):
a) Dan Mutașcu;
b) Mircea Muthu;
c) Florin Muscalu
3. Poetul Cezar Baltag, când vorbește despre situările echinoxiale cu care trebuie însoțit falnicul cervideu, spune: „Zbucnindu-și din umbră statura/ ca un ren visător și frumos/ la capătul vârstei aleargă/ tânărul meu echinocțiu”(Ca un ren). Poate de aceea un mare poet român (1895-1961) îi conferă animalului o anumită solemnitate în marea mișcare a firii, postulându-l aidoma unei embleme imobile, care fixează desfătările universului, ca substitut al stâlpului din centru cortului stelar. „Nu-l mișcă știutele/ crânguri cu ciutele// Cărarea cu urmele/ Iezerul, umbrele/ nu-l cheamă. Copitele/ sfarămă ispitele// Ciulindu-și urechile/ printre străvechile/ rotiri, sus, de tulbure/ foc și de murmure// Și-aude sub naltele,/ unele, altele,/ erele sferele.” (Cerbul cu stea în frunte):
a) Tudor Arghezi;
b) George Bacovia;
c) Lucian Blaga
4. Regele Ludovic al XVI-lea al Franței la vânătoarea călare, între anii 1774 și 1787, a vânat 1275 de cerbi! În afară de aceasta, el a mai doborât în aceeași perioadă, potrivit registrelor oficiale, un număr impresionant de 189.851 de piese; numai în ziua de 31 august 1784, a împușcat 460 ! Din păcate, publicația care dă cifrele de mai sus nu specifică despre ce fel de specii este vorba. Se știe că Ludovic al XVI-lea era atât de pasionat de vânătoare, încât neglija aproape cu totul treburile statului. Este cunoscută însemnarea făcută cu mâna lui în jurnalul său personal unde își nota impresiile. Deși în acea zi căzuse Bastlia, el nota: „Astăzi nu s-a întâmplat nimic”. Care era acea zi?
a) 14 iulie 1789;
b) 13 iunie 1790;
c) 15 august 1791.
5. Poet și prozator (1913-1999) născut în satul Crișan, comuna Ribița/Hunedoara. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie (1932-1936) a Universității din București. A fost secretar de redacție la revista România (1938-1939), sub direcția lui Cezar Petrescu. Între 1949 și 1951 este redactor La Editura de Stat pentru Literatură și Artă. A debutat în 1934, iar editorial cu volumul Cabane albe (1936). Este autorul a două romane istorice pentru tineret: Romanul Caterinei Varga (1961) și Când era Horia împărat (1962). În 1956 a publicat volumul de versuri Cerbul roșu:
a) Pavel Bellu;
b) Vlaicu Bârna;
c) Ion Biberi
Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA
Variantele corecte la chestionarul nr. 1244. 1. b ; 2. b ; 3. c ; 4. a ; 5. b .
