„Lumânarea-și arde rodul/ într-un cort dinspre Carpați/ făurește voievodul/ carte către împărați// Tremură-n lumina moale/ pe pereții cei săraci/ umbra trupului în zale/ trup frumos ca un copaci// Plini de ambră și rășină/ pe un trunchi de brad trudesc/ grămăticul de latină/ și acel de grai nemțesc// Ar mai vrea un pâlc de oaste/ arhebuze, proviant/ singur îi e greu s-adaste/ vin puhoaie din Levant// i-a primejduit cetatea/ dar nu din trufii lumești/ e în joc creștinătatea/ inimii evropenești// Și-a lăsat zălog feciorul/ casa, traiul liniștit/ înaintemergătorul/ scrie pohta ce-a pohtit// […] E secată visteria/ două scule, trei ducați/ vulturi lacomi cu urgia/ fură aur din Carpați// Iese-n noapte Domnitorul/ ce înalt e și măreț!/ luna-și scânteie izvorul/ în surguciul lui de preț// Doarme tabăra smerită/ bruma cade sănătos/ toți războinici de elită/ în șiac și merinos//
CORNELIU V. TUDOR: Cerbii lui Mihai Viteazul
(continuare în subsolul rubricii)
1. Care zeu celt al lumii subpământene este reprzentat cu coarne de cerb?
a) Kekrops;
b) Kernunnus;
c) Keremet
2. În anul 1930, în cadrul unei populații de cerbi de la Zelusice, pe teritoriul Cehiei, a apărut o varietate (mutantă) complet albă, care s-a înmulțit și s-a perpetuat până în zilele noastre. Pe de altă parte, acești cerbi albi s-au încrucișat cu cerbii obișnuiți, hibrizii rezultați prezentând trei tipuri de colorit, dintre care două asemănătoare cu forme parentale, iar unul intermediar. Coarnele lor seamănă cu coarnele cerbilor comuni, fiind mai mari decât la varietatea albă. De unde au fost aduși predecesorii acestor cerbi în urmă cu aproape trei secole?
a) Persia;
b) India;
c) Birmania
3. „Coarnele cerbului nu reprezintă decât o parte accesorie și, altfel spus, străină corpului său, o producție care nu este privită ca parte animală decât pentru că crește pe un animal.În realitate ea este vegetală, întrucât păstrează caracterele vegetalului din care își trage prima origine și întrucât coarnele se aseamănă cu arborii, prin modul în care cresc, se întăresc, se usucă și se separă: căci ele cad singure după ce au ajuns la o soliditate deplină și după ce încetează să mai sugă hrană, la fel ca fructul a cărei codiță se desprinde de creangă în momentul maturității sale”. Cărui naturalist și sciitor francez (1707-1788) aparțin aceste rânduri?
a) Emile Brumpt;
b) Georges Louis Buffon;
c) Alexis Carrel
4. Care domnitor fanariot(1786-1790), grec de origine, era văzut în București, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, conducând el însuși o sanie trasă de cerbi cu coarnele poleite?
a) Nicolae Mavrocordat;
b) Nicolae Mavrogheni;
c) Alexandru Ipsilanti
5. Autorul(1576-1639) tabloului Cerbul printre vaci, aflat la Rijksmuseum din Amsterdam este:
a) Paul de Vos;
b) Daniel Seghers;
c) Roelandt Savery
//[…] Vrea să dea onorul straja/ dar Mihai se-ncruntă blând/ ce să tulbure el vraja/ oastei sale somnolând?// E atât de singur Domnul/ cui să-i spună jalea lui?/ de-l va părăsi și somnul/ l-au trădat și-așa destui// Simte răsuflări în ceafă/ zvon de îngeri militari/ scapă smulsă din agrafă/ mantia cu blănuri mari//Se întoarce și se-nchină/ vede cerbii, fericit/ în valtrapuri de lumină/ cine-a zis că au pierit?// Împletiți în coarne grele/ precum crengile de fag/ fruntea li-e bătută-n stele/ coama arde ca un steag// Peste blana lor brumată/ trece Domnul palma grea/ îi sărută și-i desfată/ rouă-n pumni le dă să bea// Ei o sorb dintr-o suflare/ îl petrec, îl amăgesc/ și se pierd toți trei în zare/ pe-un drumeag dumnezeiesc// Îndărătul lor se-aprinde/ praf de pușcă prin poieni/ trec copiii cu colinde/ de la Mare-n Apuseni//[…] Care-i Domnul? Care-s cerbii?/ plâng oștenii deșteptați/ înghițiți de flancul ierbii/ s-au topit îngemănați// Iar de-atunci nu se mai știe/ ce s-o fi făcut cu ei/ cică-ntr-o legendă vie/ i-au zărit niște femei// Pe la Turda prin câmpie/ se-nălțau la cer, toți trei!…”
CORNELIU VADIM TUDOR: Cerbii lui Mihai Viteazul
Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA
Variantele corecte la chestionarul nr. 1240. 1. a ; 2. a ; 3. c ; 4. c ; 5. b .
