„O vulpe, zic, gasconă, dar alții spun normandă,/ De foame amețită, văzu, ca pe-o ofrandă,/ Ciorchini de struguri pe un vrej de vie,/ Cu o culoare rubinie,/ Ce copți păreau să fie./ Stimabila i-ar fi păpat, neîndoios, cu poftă mare,/ Dar, neputând, cum ar fi vrut, în botul ei să-i strângă,/ – Sunt – zice-n sinea-i – mult prea cruzi, să-i ia golanii de mâncare./ Făcu mai bine astfel decât să nu se plângă?”
LA FONTAINE: Vulpea și strugurii
1. Vulpea cea șireată își alege întotdeauna adăposturile cu extremă prudență.Ea poate fi găsită în vizuină în timpul averselor, furtunilor, sau pe timp răcoros, în februarie și martie în perioada de împerechere, iar vara, în timpul căldurilor mari, sau câtă vreme femela are pui mici. Pe timp favorabil însă cutreieră activ teritoriul său. Urmărește iepurii de câmp și de vizuină și fură găinile din cotețe cu o șiretenie de neîmchipuit. Prudența și șiretenia sa, dar și rezistența la condiții nefavorabile, au dovedit din totdeauna omului că, în pofida celei mai intense campanii de distrugere, vulpea nu poate fi stârpită. Cărui dramaturg, poet, istoric și critic literar român (1871- 1940) îi aparține cugetarea „Vulpea dacă ar fi mai mare n-ar fi șireată”?
a) Nicolae Iorga;
b) Bogdan Petriceicu-Hașdeu;
c) George Călinescu
2. AJPS Suceava apreciază că în județul Suceava ar exista un mare număr de vulpi, animal care este considerat principalul purtător al rabiei (turbării), cu 14 cazuri în 2007. Sunt puțini vânătorii din județ care au pasiunea de a împușca vulpi. Cei mai mulți le împușcă întâmplător, la goanele de mistreți sau de iepuri. Ei sunt motivați doar de faptul că vulpea distruge o bună parte din vânatul valoros, precum iepurii, potârnichile și prepelițele. Cam câte vulpi se aflau la începutul lunii decembrie 2007 pe teritoriul județului Suceava?
a) 1000;
b) 2000;
c) 3000
¤ Odată, când iepurii erau în război cu vulturii, cerură ajutorul vulpilor. Acestea le-a zis: „Am fi venit noi în ajutorul vostru, dacă nu știam cine sunteți și cu cine vă bateți”. Fabula ne arată că cei care se iau la harță cu alții mai puternici decât ei, nu disprețuiesc propria lor salvare.
3. Drama Vulpițele publicată în America, în 1939, dezbate, cu o remarcabilă economie de mijloace, dezumanizarea produsă de pofta banilor. O femeie, reprezentând spiritul rece, acaparator, al marii burghezii din Sud, își lasă soțul să moară ca să-i moștenească banii și cu ajutorul lor își speculează frații. Piesa realizează portrete de un necruțător realism (scena morții lui Horace Giddens împrumutând efecte din teatrul naturalist american al primelor decenii ale sec. XX). Cine este autoarea acestei drame?
a) Lillian Hellman;
b) Roberta Hill;
c) Marietta Holley
4. S-a semnalat de mai mult timp că în jurul heleșteelor și al depozitelor de pește se găsesc uneori cadavre de vulpi. Din când în când în aceste regiuni se întâlnesc vulpi într-o stare de slăbiciune marcată. Ele nu mai pot să se ferească de oameni și sunt prinse cu mare ușurință. Savantul german Chastek a lămurit cauza acestor morți ciudate. Ea se datorește unui ferment numit tiaminază, care se găsește în:
a) capul;
b) ficatul;
c) intestinele peștilor
Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA
„Cumetrica e bolnavă/ Pare-se de-o boală gravă/ Că s-a ascuțit de tot/ De la coadă pân’- la bot./ De vreo două luni încoace,/ Orice-ar drege, orice-ar face,/ Vânătoarea-i merge prost/ Și de-aceea… ține post!/ Pe-așa vreme urâcioasă/ Câinii stau pe lângă casă/ Deci nu poți cu nici un preț/ Să te-apropii de coteț./ Nici cu vechea păcăleală/ Nu mai ieși la socoteală…/ Uite, chiar în astă clipă,/ Corbul iute de aripă/ Se lăsă pe-o creangă sură/ Cu un boț de brânză-n gură./ Vulpea-l ia cu plan subțire:/ – Ești mai chipeș ca un mire/ Și, cum m-am convins odată,/ Ai și-o voce minunată./ Ce ai zice, prin urmare,/ De mi-ai face o cântare?/ (Știți, să-i cadă-mbucătura/ Cum o vrea să caște gura!)// Corbul însă o măsoară,/ Își ia brânza-n subsuoară/ Și râzând îi zice: – Lasă…/ Cânt mai bine după masă!”
STELIAN FILIP: Vulpea
Variantele corecte la chestionarul nr. 1233. 1. b ; 2. a ; 3. c ; 4. a .
