Bălțată, o panteră umbla încòlo-ncoace,/ Fălindu-se prin gloata atâtor dobitoace./ I se părură leii de plâns de astă-dată/ Că nu aveau o blană pestriță și tărcată/ Și, cu dispreț privindu-i, în jur, pe fiecare,/ Se socotea că este doar ea de viță mare…/ Dar, când era mai mândră de blana-i minunată,/ O vulpe, iscusită în viclenii, i-arată/Că-n van din bălțătură își fac o fală unii:/ „Eu sunt mai mulțumită cu-daru-nțelepciunii”.// Mai demni de prețuire sunt – bineînțeles –/ Nu chipeșii zănatici, ci cei cu duh ales.
AVIANUS: Vulpea și pantera (Traducere de Gheorghe Moraru)
1. Vulpea populează cea mai mare parte din emisfera nordică. Clasificarea în specii, care a fost dusă foarte departe, nu este desigur încă definitivă. Variațiile de colorit sunt multilaterale. Astfel, vulpea argintie prezintă nuanțe de culoare est-siberiană sau nord-americană care, ca și coloritul deschis al vulpii platinate, interesează comerțul de blănuri. Printre speciile distincte cităm: vulpea roșie nord-americană, kit fox-ul și vulpea sud-africană. Specia europeană în Asia se prezintă în mai multe rase: V.v. thule și V. v. tschiliensis, din China și V. v. beringiana, din Siberia. Unde au plasată crucea de culoare închisă vulpile cu cruce, care au și o gușă neagră?
a) pe spinare;
b) pe umeri;
c) pe frunte
2. Talentat prozator și ziarist bucovinean (1920-1976), născut la Frasin/Suceava. După absolvirea Școlii Normale din Cernăuți (1939) este învățător în Bucșoaia(Frasin) și la Gura Humorului, iar din 1965 până-n 1971, redactor la ziarul Zori noi din Suceava. În volumul Oameni și munți(1972) se dovedește un as desăvârșit al reportajului. Primul său volum de povestiri s-a intitulat Luceferii de sub grindă (1950). I-au urmat Inima gospodinei (1951) și Păpușoii (1955). În 1970 a publicat Vulpile, iar în 1974 volumul de nuvele Pădurea de dincolo:
a) Ury Benador;
b) George Sidorovici;
c) George Damian
¤ Zeus, admirând vioiciunea minții și mlădierile vulpii, hotărî să-i încredințeze domnia peste animalele necuvântătoare. Voind totuși să afle dacă schimbându-și soarta își schimbase și năravul urât al lăcomiei, aruncă un scarabeu sub ochii ei, chiar la vremea când era purtată în lectică. Vulpea nefiind stăpână pe firea ei, în vreme ce scarabeul zbura în jurul lecticei, sări afară și încercă să-l prindă. Atunci Zeus, înfuriat de aceste purtări, o readuse în vechea ei stare. Fabula ne arată că oamenii de nimic chiar de-ar ajunge într-o situație strălucită, nu-și schimbă firea.
ESOP: Zeul și vulpea
3. În secolul al XVIII-lea s-a încercat pentru prima dată domesticirea vulpii. Prinsă și pusă în lanț, nici după doi ani n-a acceptat încrucișarea speciei ei cu câinele. Captivă, într-un coteț plin cu găini, cu rațe și gâște, vulpea a preferat să moară de foame, dar nu s-a atins de aceste trufandale ispititoare.Chiar când e domesticită vulpea rămâne străină față de om și nu manifestă nici cea mai mică dorință de a i se atașa. Totuși un romancier și dramaturg francez(1798-1865), celebru grație romanului sentimental Picciola (1836), avea o vulpe domesticită de el. Aceasta bea lapte, sorbea supă, iar găinilor și rațelor din curte, le arunca uneori priviri platonice:
a) Joseph Boniface Saintine;
b) Saint-Marc Girardin;
c) Saint-Beuve
4. „Pasul vulpii”, un vechi dans tribal al amerindienilor este inspiratorul sincopatului:
a) charleston;
b) foxtrot;
c) tangou apach
Răspunsurile exacte în ziarul de luni.
Test propus de MIHAI BURDUJA
¤ Nu vine pielea vulpii înainte de a o prinde (România); Vulpea se cunoaște după coadă (Afganistan); Păzește gâștele când le descântă vulpea și le povestește lupul (România)
O vulpe cam lihnită, râvnind la un ciorchine/ Din bolta unei vițe, sări ca să-l dezghine;/ Dar, neputând ajunge, vicleana lighioană/ Grăi: „Ce aguridă!…” Și o porni la goană.// Parabola aceasta-i vizează pe acei/ Ce cu dispreț se uită la cei mai sus ca ei.
FEDRU: Vulpea și strugurii
Variantele corecte la chestionarul nr. 1225. 1. c ; 2. a ; 3. a ; 4. c ;
