„Orașul râde și petrece,/ Huiește-n chihot, urlă strada,/ Boierul dă un leu, când trece/ Prin fața lui jucând parada!/ dansează ursul românesc!// Prin nas i-au petrecut verigă,/ Și tot mai mormăie, urâtul,/ Mai mormăie, dar nu prea strigă,/ Că-i trage cu veriga râtul!/ Dansează ursul românesc!// E mare ridicată-n labe/ Și blândă fiara fioroasă./ Prin blană-i numeri coaste slabe./ Dar nu se lasă, nu se lasă:/ Dansează ursul românesc!// De două mii de ani dansează,/ L-au prins de pui în miez de codru./ Hei! Codru acela-l tot visează/ Dar să mai scape nu e modru:/ Dansează ursul românesc!// Orașul râde și petrece,/ Huiește-n chihot, urlă strada,/ Boierul dă un leu când trece/ Prin fața lui jucând parada:/ Dansează ursul românesc!”
MIHAI BENIUC: Ursul românesc
1. O privire aruncată în tratatele de zoologie taxonomică arată că ursul este un mamifer ce face parte din ordinul Carnivora, familia Ursidae, adică familia Urșilor, genul Ursus, cu numeroși reprezentanți. Strămoșii actualelor Ursiade au apărut în miocenul mijlociu (perioadă a erei cainozoice sau terțiare), deci în urmă cu circa 14-16 milioane de ani în urmă. Evoluția familiei a fost lentă. Aproximativ acum 8 milioane de ani (pliocenul timpuriu) diversele ei specii cuceriseră teritoriul Europei. În pliocenul mijlociu,cca acum 6 milioane de ani, le găsim și în America de Nord, iar în Asia abia acum 1-2 milioane de ani (în pleistocen). În această din urmă perioadă, aparținătoare erei cuaternare, familia Ursiade atingea o înflorire fără seamăn, caracterizată printr-o maximă diversificare( numărul cel mai mare de specii) și o răspândire generală pe întreaga emisferă nordică. Unde poate fi întâlnit ursul cu ochelari (Tremarctos ornatus)?
a) în munții Stâncoși;
b) în munții Anzi;
c) în munții Cordelieri
2. Subiect generos pentru literatura populară, ursul este nelipsit în basmele și poveștile românești. Poreclit „câinele lui Dumnezeu”, cu sărbătoare fixată la 01 august – este singurul animal care se bucură de un astfel de privilegiu. El pare să fi parvenit în cultura noastră prin filiera mitologică dacă, luându-se în acest sens în considerare legenda „purtătorului de blană de urs”. Cine era acesta?
a) Zburătorul;
b) Zamolxe;
c) Vârcolacul
3. Poet clujean, născut la 09 noiembrie 1930, în comuna Josenii Bârgăului/Bistrița-Năsăud. Între 1959-2000 a fost redactor șef al revistei Steaua din Cluj-Napoca. A debutat cu versuri în suplimentul literar al ziarului Lupta Ardealului (1949). Mai puțin semnificativ volumul de debut Mesteacănul (1953), este urmat de Focurile sacre (1956), din care se rețin în deosebi câteva pasteluri și cântece discret-sentimentale. Din lirica acestui poet am reținut titlul Ursulețul:
a) Aurel Rău;
b) Grigore Hagiu;
c) Dimitrie Rachici
4. Actor francez care a jucat cu Brigitte Bardot și Jean-Pierre Cassel în filmul Ursul și păpușa (1970), în regia lui Michl Deville:
a) Jean-Louis Barrault;
b) Charles Boyer;
c) Claude Rich
5. Poet, prozator și dramaturg (1884-1963), născut în comuna Pârscov/Buzău. Este autorul piesei de teatru Umbra. Fata ursului (1943). Printre ultimele manuscrise găsite în arhiva scriitorului se numără și Poemul hanului cu urși, la care scriitorul ținea foarte mult pentru că evocă momente ale copilăriei sale. Această povestire trebuia să închidă materia cărții Ultimul ursar dintr-un ciclu plănuit dar nedefinitivat. Gustul pentru o lume caleidoscopică, orientată parcă, pentru „poezia sălbatică” a „jivinelor”, savoarea descripției saturate de culoare crudă și nu mai puțin narațiunea alertă, degajată, promițătoare de neprevăzut, ne întâmpină și în această proză a cărei lectură naște, inevitabil, regretul că nu a putut fi isprăvită.
a) Victor Eftimiu;
b) Damian Stănoiu;
c) Vasile Voiculescu
Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA
¤ La întoarcere, după ce împușcase doi urși și trei mistreți, Alecu reflectă visător: „Cu îndemânarea mea, dacă eram un vânător de zestre”…
Variantele corecte la chestionarul nr. 1206. 1. a ; 2. a ; 3. c ; 4. b ; 5. c .