„Ursule, uriaș schimnic bătrân/ Ascuns de lume în peșteri sihastre,/ Pașii tăi limpezi stele rămân/ Înfipte-n potecile noastre.// Tu, patriarh al muntelui sur,/ Stai, în flacăra zmeurei ca-n strană/ Și molcom mormăi cântecul pur/ Întru slava dătătorului de hrană.//Când luna se razemă-n schituri de stânci/ Și lăncile stelelor trec drepte,/ Cu umbra pădurii pe umeri adânci/ Cobori luminișuride trepte.// Cine în labe atâta tărie/ Și-atâta blândețe în duh ți-a pus?/ Au, ispitit de-nalta sihăstrie,/ Sui pân’ la bârlogul tău Isus?// Unde te aflai la obârșie când/ Taina-și zvârlea pretutindeni grăunții/ De vii așa calm, pe veacuri călcând/ Țintat cu mir în oasele frunții?// Pașnice pustnic, lotru somnoros,/ Sfânt păduratec visător de miere./ Sub rasa de păr ursuz și ros/ Nădejdi și temeri șerpuie-n tăcere.// Destinul tău n-are hrisoave, nici steme,/ Iar mintea ta albă și fără de cute/ Privește, dintr-un colț de vreme,/ Goana palidelor fiare necunoscute…”
VASILE VOICULESCU: Cântecul ursului
1. În literatură, ursul apare mai ales în basme și fabule. Mihail Sadoveanu l-a făcut erou în povestirea Ochi de urs, iar Mihai Beniuc l-a folosit ca simbol într-o frumoasă poezie.Dar exemplele pot continua, cu nemiluita, atât în literatura română cât și în cea străină. În arta muzicală, se cuvine a remarca simfonia Nr. 82 în Do major semnată de un celebru compozitor austriac (1732-1809). În partea ultimă a acestei simfonii contrabașii intonează o serie de acorduri, care simulează în mod comic mormăitul ursului, fapt ce a făcut ca respectiva lucrare să fie denumită de compozitor chiar Ursul:
a) Michael Johann Haydn;
b) Leopold Hofmann;
c) Franz Joseph Haydn
2. Ce funcție îi este încredințată lui moș Martin în fabula „La priseci” de Alexandru (Alecu) Donici(1806-1865), cuprinsă în volumul Fabule (Iași, 1840)?
a) nazar;
b) paznic;
c) polițai
3. În toiul verii, când somonii, care pot fi ușor distinși după spinarea lor de culoare cenușie, se îndreaptă din Oceanul Atlantic (unde-și trăiesc jumătate din viață) spre izvoarele râurilor din Alaska sau ale Canadei de Est, exact acolo unde s-au născut, pentru depunerea icrelor. Tot atunci moș Martin își părăsește bârlogul din pădure și pleacă la… pescuit. El habar nu are ce drum lung străbat bancurile de somoni migratori până la a se întâlni cu această ultimă primejdie. Peștii au evitat plasele navelor de pescuit, precum și undițele pescarilor singuratici, care prind anual peste un milion de exemplare. Ei au reușit să scape de leii de mare și vidre. Dar acum îi așteaptă o nouă încercare. Pentru a trece pragurile râului, somonii sar din apă și tocmai în acest moment urșii încearcă să-i prindă. Cam câți somoni poate să prindă masivul urs într-o singură zi?
a) douăzeci;
b) treizeci;
c) patruzeci
4. Poet, umorist, traducător(1908-1980), născut la Iași. Licențiat al Facultății de Matematică a Universității din București (1929) și absolvent al Academiei Navale din Constanța (1931).În 1968 a publicat cartea de colorat pentru copii Ursulețul călător:
a) Mircea Pavelescu;
b) Nicolae Țațomir;
c) Cincinat Pavelescu
5.„Nu știu care sălbătăciune de la noi ar avea în făptura, în obiceiurile și în firea ei atâtea contradicții ca ursul. Coloritul părului variază de la un izabela deschis, prin toate gamele cafeniului, până la negru ca pana corbului. Unii urși sunt mai înalți în picioare, alții vădit mai scunzi; unii – cu botul alungit aproape ca cel al lupului, alții – cu capul „ca donița”, gros, rotunjit, scurt în bot. Unii au guler alb, alții l-au pierdut pe când erau doar tuluci de doi ani”.Rândurile de mai sus aparțin unuia dintre cei mai iscusiți vânători(1889-1985), autor al volumului De la urs la pănțăruș(1972):
a) Ionel Pop;
b) Ioan Florentin Pop;
c) Pop Simion
Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA
¤ „Având cabană în Bucegi,/ Un urs naiv, din cale-afară,/ Petrece zile, nopți întregi,/ Alături de o căprioară”.
NICUȘOR CONSTANTINESCU: Ursul păcălit de căprioară
Variantele corecte la chestionarul nr. 1200. 1. b ; 2. b ; 3. c ; 4. b .
