„– Camberlandiști, ridicători pe vârfuri,/ despicători ai firului în patru,/ tăietori de cordoane ombilicale –/ mai toți au fost la deschiderea menajeriei// – Uite aa, fâl-fâl, te duc de nas/ te trezești bătrân și-n loc să te dea dracului/ de dau de exemplu// – Pe noi nu ne cumpără, însă/ și fără să ne aibă ne pot vinde/ cu acte în regulă, ca pe o marfă// – Nu e o lașitate să credem/ că numai din cauza lor/ s-a bașoldit lumea?// – Ursește vorbind,/ cine ar fi putut să garanteze/ că alții nu ar fi făcut la fel?/ – Mișcând cu laba tremurândă/ marginea unei rogojini,/ altădată mă ițeam și eu//– Fiind convins că de atunci/ nimic nu s-a schimbat,/ înregistrez fără să verific”.
IOANID ROMANESCU: Între urșii liberi
1. Cel mai mare animal carnivor de uscat din zilele noastre este giganticul urs cafeniu de Alaska. Un mascul bine dezvoltat ajunge până la greutatea de 700 kg, iar lungimea corpului său, împreună cu capul, este de 2,5 m. Cei mai mari urși cafenii trăiesc în insula Kodiak din Alaska. Aici el găsește o hrană bogată: pești morți, păsări marine și uneori câte o focă sau balenă aruncate la mal de către valurile mării. Studiindu-i capacitățile de luptă, oamenii de știință și vânătorii, au ajuns la concluzia că este cel mai puternic carnivor de pe pământ. Forța lui este de neînvins. Când se ridică în două labe, poate atinge trei metri înălțime. Cu labele lui puternice , poate doborî orice rival, inclusiv pe cel considerat până acum „regele animalelor”, dacă acesta nu renunță la luptă, luând-o la fugă:
a) leul;
b) elefantul,
c)hipopotamul
2. Poet și prozator român (1822-1892) care a inclus în volumul său 101 fabule din 1869 și titlul Dou urși și o vulpe:
a) Ștefan Vellescu;
b) Pavel Vasici;
c) Gheorghe Sion
3. În registrul alchimiștilor, ursul corespunde instinctelor și fazelor inițiale ale evoluției. Culoarea sa neagră este analogă „materiei primare”. Puternic, viguros, periculos și necontrolabil, indicând „forța primitivă”, ursul a fost întotdeauna simbolul sălbiticiei și al brutalității.Cu toate acestea i s-a opus și cealaltă latură a caracterului său: joaca și plăcerea de a mânca mierea delicatelor albine. Ursul este o veche cunoștință a albinelor. Când a apărut el pe pământ?
a) în era terțiară;
b) în era glaciară;
c) în altă perioadă istorică
4. Talpa-ursului este o plantă perenă frumoasă, din familia Acanthaceae, cu frunze mari și flori albe-trandafirii. Crește în sud-vestul țării, pe marginea pădurilor, în locuri însorite. Frunzele decorative au fost luate ca model în sculptura antică și carcaterizează capitelul coloanelor corintice. De această plantă se leagă o străveche practică preventivă, contra ciumei. În Banat, bărbații purtau în șerpar sau buzunar rădăcina plantei, mai ales cătanele când se duceau la bătaie,iar femeile o purtau la brâu, în credința că ferește și apără pe om de toate relele. Cum i se mai spune în popor acestei plante?
a) captalan;
b) matrună;
c) iarba osului
5. Soția (1893-1981)celebrului critic literar Mihail Dragomirescu, care a debutat cu schițe în revista Dunărea din Galați (1916). S-a specializat în traduceri din limba germană, în special texte dramatice și poezie, dar a tradus și din alte limbi. În 1966 a tălmăcit Grota urșilor de A. Massepain. Care este prenumele acestei traducătoare?
a) Mara;
b) Matilda;
c) Laura
Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA
Johnny îi povestește lui Nelu cum a reușit să se îmbogățească. – Am prins urși în Canada. E cât se poate de simplu: cauți o peșteră, te așezi la intrare cu o plasă mare și începi să strigi: Huuhuuu… Huuhuuu!… Ursul vine fuga, cade în plasă, apoi îi iei blana și o vinzi. După un an se întâlnesc din nou. Nelu e în ghips din cap până-n picioare. – Ce-ai pățit? îl întreabă Johnny. – Am început să prind și eu urși în Canada. Am găsit o peșteră mare, m-am așezat la intrarea ei cu o plasă, am strigat Huuhuuu, Huuhuuuu!… – Și apoi?… – Apoi a venit trenul…
Răspunsurile corecte la chestionarul nr. 1198. 1. b; 2. b ; 3. a ; 4. b ; 5. b
