„Însetați de libertate –/ Înnoirilor dând curs– / Au trăit într-o cetate/ Iepurașul și un Urs.// Împărțiseră ciolanu’/ Șii domneau cu mult alean/ Unul în Mihăileanu…/ Altul în Zambaccian.// Și așa precum se cere/ Într-o țară cu-mbrânceli,/ Amândoi aveau putere/ Și consilieri fideli.// Dar cum dracu-și vâră coada/ Peste tot în drumul lui,/ A descins și în ograda / Regilor mai nesătui.// El le spuse că-i prostie,/ Că pe lume sunt mulți boi,/ Deci, nu-i bine să mai fie/ Totul… împărțit în doi.// Se-oferi să îi asiste./ Să le sară-n ajutor,/ Că se poate să existe/ Doar un singur…profitor.// Și de cum ajunse-n frunte/ Cel mai mare om din stat,/ De problemele mărunte,/ Ale țării, a uitat.//
NICOLAE NICOLAE: Ursul și iepurașul
(continuare în subsolul rubricii)
1. Compozitor (1909-1963), născut la Ploiești.La Conservatorul din București(1929-1933) i-a avut profesori pe Alfonso Castaldi, Constantin Brăiloiu, George Breazul, Dimitrie Cuclin și Mihail Jora. Între 1941-1963 a fost el însuși profesor de armonie la Conservatorul București.A făcut parte din jurii de concursuri naționale și internaționale. I s-a cordat titlul de Maestru emerit al artei, Premiul Academiei (1956) și a fost Membru corespondent al Academiei Române. A semnat muzica filmului documentar Vânătoare de urși în Carpați (1943):
a) Radu T. Vasile Constantinescu;
b) Paul Constantinescu;
c) Constantin I. Constantinecu
2. „Inteligența” ursului este deosebit de remarcabilă. În scara inteligențelor animale întocmită de profesorul R. Anthony după un sistem destl de obiectiv( raportul între cantitățile anatomice ce exprimă gradul organizării celebrale și masa corpului) ursul ocupă locul 6, după om, cimpanzeu, pavian, cercopitec și:
a) elefantul indian;
b) hipopotam;
c) leu
3. „Unii urși sunt vegetarieni încăpățânați, alții râvnesc mai mult la carne, fiind chiar canibali. O dată se dau în vânt după acreala furnicilor și scormonesc migălos în mușuroaie după minusculele făpturi ceasur întregi, altă dată un urs e în stare să înfulece la o mâncare un sfert din boul omorât. Cu ghearele și cu o singură lovitură a brâncii, ursul frânge spinarea boului și îi sfâșie mușchii până la măruntaie și cu aceeași brâncă și cu aceleași gheare piaptănă delicat de pe lujeri ciucurii de zmeură și de afine, și îi duce la gură”. Recunoașteți autorul( 1889-1985) acestui pasaj?
a) Alexandru Cazaban;
b) Nicolae Gane;
c) Ionel Pop
4. Fabulist grec din secolul al II-lea, care a versificat cu abilitate în trimetru iambic fabule atribuite lui Esop, adăugând și câteva fabule proprii, între care Ursul și vulpea. Nu are prea multă originalitate, nici sensibilitate, dar a fost apreciat de alexandrini:
a) Calinos;
b) Babrios;
c) Crates
5. Compozitor, profesor, muzicolog și dirijor (1893-1973), înmormântat la Szoenești/Prahova.. A fost student al bucovineanului Eusebie Mandicevschi, la Academia de muzică din Viena (1918-1921). A fost sublocotenent în armata austro-ungară și a participat la războiul din Galiția (1916-1917). A fost profesor la Conservatorul din Cluj(1921-1941) și director al Filarmonicii „Gheorghe Dima” din Cluj(1963-1970). Este autorul bucății corale Ursule, pe versuri proprii:
a) Sabin Păuța;
b) George Pascu;
c) Marțian Negrea
Răspunsurile exacte în ziarul de luni.
Test propus de MIHAI BURDUJA
// A uitat de „oful” țării/ Și de tot ce a promis,/ Că în ciuda „înălțării”,/ Se simțea, de Urs, învins.//Hotărî la o „tărie”,/ Pe-o terasă „undeva”./ Adversarul să îi fie…/ Cercetat de…DNA.// Ursului cătându-i vină,/ L-acuzară că-ntr-un an/ Își făcuse vizuină/ Și-și pusese termopan.// Ba și chiar că se-nsoțise/ Cu o șleahtă de golani./ Și-n final cămoștenise…/ O mătușă cu mulți bani.// Crunt lovit în interese,/ Ursul mormăi chitic:/ – Iepurașul îmi spusese…/ C-o să fiu atât de mic.// Morala: Oarba Themis se amuză/ Că-i o lege-ntre fârtați:/ Hoț pe hoț când se acuză…/ Numai unii-s cercetați”.
NICOLAE ROTARU:Ursul și iepurașul
Variantele corecte la chestionarul nr. 1189.1.b;2. a ;3. b ;4. c.
