„Își lasă omul puii-n părăsire/ abia născuți și-i leapădă-n pustiu/ iar leagănul de trestie subțire/ le este, deopotrivă, și sicriu// Atrasă-n zori de sângele lor viu/ adulmecă lupoaica, să-i respire/ și-un simț ce numai fiarele îl știu/ o face să-i adopte peste fire// La pieptul ei, doi gemeni princiari/ prin vizuini de peșteri și stejari/ îi sigilează laptelui aroma// Lupoaica îi dezmiardă până cresc/ iar peste leșul ei de bronz regesc/ se-ntemeiază, prin milenii, Roma!”
CORNELIU VADIM TUDOR: Lupoaica
1. Orașul Roma are ca simbol al înființării sale o lupoaică, despre care legenda spune că ar fi adoptat și alăptat pe Romulus și Remus, întemeietoii orașului. Trei copii executate după statuia ridicată în capitala Italiei, au fost dăruite țării noastre și se află în trei mari orașe românești, ca simbol al originii noastre comune cu poporul italian:
a) București, Timișoara, Cluj-Napoca;
b) București, Brașov, Iași;
c) București, Craiova, Galați
2. Prozator, dramaturg și poet spaniol (1866-1936), maestru al prozei, exponent al decadentismului și modernismului hispanic. S-a afirmat cu ciclul romanesc de inspirație livrescă, dominat de donjuanism și funambulesc Memoriile marchizului de Bradomin (4 vol., 1902/1905), în care răzbat reminiscențe din căutările stilistice ale unui D’Annunzio și Maeterlinck. Spaniei sec. 19, supusă absolutismului feudal, războaielor civile pentru democratizarea vieții politice îi dedică Ciclul războiului carlist. Opera dramatică, de însemnătate egală prozei, se înscrie aceluiași univers artistic. Cităm Balada lupilor (1908):
a) Jugo Y Unamuno;
b) Ramón Maria del Valle-Inclan;
c) Alcala-Galiano Y Valbuena
3. Compozitor rus (1891-1953) care a arătat aptitudini uimitor de timpurii pentru compoziție. Se interesează încă din tinerețe de compozitorii contemporani. Debussy, Strauss, Reger și Schönberg. În pofida unei stări de sănătate precare(hipertensiune), își consacră întreaga energie compoziției. Exceptând muzica religioasă, a abordat toate genurile. Este un moștenitor direct al clasicilor, prin simțul formei și al construcției solide și prin disciplina inspirației sale. Cunoscut încă de pe vremea țarului, a compus în special opere neoclasiciste și a devenit reprezentantul principal al stilului național ruso-sovietic. În 1936 a scris basmul simfonic pentru copii Petrică și lupul:
a) Modest Musorgski;
b) Nikolai Miaskovski;
c) Serghei Prokofiev
4. Istoric al religiilor, prozator și eseist (1907-1986) potrivit căruia poporul român este un popor ce s-a născut sub triplul semn al lupului, al zeului lup: al lupoaicei capitoline a legendarilor Romulus și Remus, apoi al lupului dacic și, în al treilea rând, al fondului spiritual mitic indo-european (care amintea de descendența oamenilor dintr-un lup cenușiu ce a coborât din cer și s-a unit cu o căprioară):
a) Alexandru Balaci;
b) Mircea Eliade;
c) Adrian Daicoviciu
5. Prozator (1888-m?), doctor în drept și științe economice a Universității din Iași. A practicat avocatura la Iași și Vaslui. Editorial debutează cu volumul de versuri Pagini intime (1905). Este autorul romanelor Aceea care trebuia iubită (1925), Ileana lupului (1934), Banul… ochiul dracului (1941), Dragostea în furtună(1942) și al biografiei romanțate Fermecătorul Hrisoverghi (1943):
a) Theodor Râșcanu;
b) Radu Rosetti;
c) Vintilă Rusu- Șirianu
Răspunsurile excte în ziarul de mâine. Test propus de MIHAI BURDUJA
- Bunicul vânător povestește nepotului: – Sus în munți am fost atacat de o haită de opt lupi! – Bunicule, dar anul trecut când mi-ai povestit erau numai patru lupi! – Anul trecut, dragă, erai prea mic pentru a afla adevărul.
- Lupul atacă cu colții, taurul, cu coarnele. HORAȚIU(65-8 î.Hr.)
- La înfățișare pare miel, dar pe dinăuntru lup. Proverb românesc
- Oaia e întotdeauna vinovată în fața lupului. Proverb românesc
Variantele corecte la chestionaul 1178. 1. b ; 2. c ; 3. b ; 4. b ; 5. b .