Anul acesta s-ar putea să aducă niște schimbări majore în regulile noului sport național – studiile universitare de masă. Din cauza fumului de la micii și grătarele de 1 Mai, o știre publicată de presa centrală la sfârșitul săptămânii precedente a trecut aproape neobservată.
Este vorba despre noul pachet de legi pentru Educație, lansat de Președinție, legi care vin cu niște prevederi extrem de interesante. Printre altele, persoanele care au plagiat nu mai au voie să ocupe posturi didactice, iar dacă falsul este descoperit după ocuparea unui post, profesorul va fi dat afară din învățământ. Se știe că pentru a trece de la un grad la altul, pentru a avansa practic, în anumite cazuri, profesorii trebuie să aibă ceva lucrări de specialitate publicate. În era computerului, cu niște mișcări dibace de „copy”/”paste” poți să devii peste noapte autor de lucrări consistente în domeniul tău de specialitate. Anii trecuți am avut nenumărate exemple, în toată țara, de profesori care au plagiat. Ce fac ei acum? Predau în continuare elevilor sau studenților. Sunt niște adevărate caractere care, cum altfel?, vor forma alte caractere.
“Se introduc, pentru prima dată, penalizări severe pentru ineficiență managerială, deficiențe de etică universitară și de calitate, de la suspendarea rectorului până la nerecunoașterea diplomelor de către stat și fuzionarea universităților sau desființarea lor”, se menționează în nota de fundamentare a legilor. Deficiențe de calitate. Îmi place cum sună. Deficiențe de calitate înseamnă, după părerea mea, și dacă un student (sau, de obicei, mai mulți) termină facultatea, dar este „cu pluta”, și asta doar pentru că el are nevoie doar de diplomă, iar universitatea respectivă doar de banii lui.
Dar ce e cel mai frumos în noul pachet legislativ este că vor fi interzise prin lege clanurile din universități: „se interzice ca rudele de gradul II inclusiv să dea concurs în aceeași catedră sau să ocupe concomitent funcții de conducere în interiorul universității”.
Coaliția pentru Universități Curate a monitorizat timp de un an 46 de universități de stat și a concluzionat că „în 95% dintre facultățile evaluate a fost identificat un număr foarte mare de familii universitare”. Ziarul „Cotidianul” a constatat că „la Universitatea Politehnică din București există nu mai puțin de 15 familii, iar membrii lor predau la aceleași facultăți și la aceleași catedre”.
Este foarte probabil ca fiul sau fiica unui profesor universitar să fie extrem de bine pregătiți și capabili să ocupe un post în cadrul facultății. Dar dați-mi voie să mă îndoiesc de obiectivitatea unui profesor care îl are ca asistent pe copilul său. Dați-mi voie să îmi pun niște semne de întrebare asupra corectitudinii unui decan care îl are subordonat pe copilul său. Din păcate, în mai toate universitățile din țară există astfel de „clanuri”. Și, spun iarăși, din păcate, pentru a accede în învățământul universitar, criteriul nu este întotdeauna „cel mai bine pregătit”. Exemple cred că știți și dvs. destule. Unul dintre criterii este „copilul lui tata”, iar alte criterii sunt din sfera penalului.
Noul pachet de legi pentru Educație ar putea să readucă studiile universitare acolo unde erau odată. Atunci când spuneai „student”, aveai oarece respect în glas. Facultatea nu era obligatorie, așa cum pare astăzi. Mergeai la facultate să înveți, să te specializezi în ceva, și nu pentru a colecționa diplome.
Dacă vă uitați în jurul dvs., sunt convins că identificați o mulțime de cunoscuți care au o diplomă „achiziționată” recent. Ce fac cu ea, la ce-i ajută? La nimic, deocamdată. Dar, poate va veni cândva și vremea ei. Nu a cunoștințelor care ar trebui să „însoțească” diploma, ci doar a bucății de hârtie.
