Noul pachet de legi ale Educației va fi lansat, luni, în dezbatere publică

Ministrul Educației, Cristian Adomniție, va prezenta, luni, noul pachet de legi privind învățământul preuniversitar, superior și statutul personalului didactic, despre care spune că flexibilizează sistemul de finanțare, dă importanță școlilor și oferă deschidere universităților.
Lansarea în dezbatere publică a pachetului de legi din domeniul educației va avea loc luni, la ora 12.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Ministrul Cristian Adomniței i-a invitat la lansare pe președintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Nicolae Văcăroiu și Bogdan Olteanu, președinții celor două Comisii de Învățământ ale Parlamentului, Irinel Popescu și Lia Olguța Vasilescu, reprezentanți ai sindicatelor din învățământ, ai federațiilor studențești, președintele Consiliului Național al Rectorilor, Ecaterina Andronescu, dar și inspectorii școlari generali și rectorii universităților din România, organizații neguvernamentale, președinți de partide parlamentare și mass-media.
Proiectele se vor afla în dezbatere o lună, timp în care vor putea fi aduse sugestii și amendamente. Acestea vor fi analizate, evaluate și, după caz, integrate în proiect. După definitivare, proiectul va intra în dezbatere parlamentară, pentru a putea fi supus votului.
Proiectele de legi au fost definitivate în acest an, în urma discuțiilor dintre reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului (MECT), ai sindicatelor și cei ai comunității academice. Pachetul legislativ conține Legea Învățământului Preuniversitar, Legea Învățământului Superior și Statutul Personalului Didactic.
Vorbind despre pachetul de legi, ministrul Educației declara, în octombrie, că este mândru și mulțumit de acest pachet de legi, întrucât este un document complex, modern, care permite reducerea curriculei și descentralizarea financiară, mută accentul pe elev, impune standarde de pregătire pentru profesori și, mai mult, oferă mai multă deschidere pentru alegerea rectorului.
„Sunt mulțumit, evident, de reglementările privind sistemul preuniversitar, dar și de faptul că la universități va fi mai multă deschiderea pentru alegerea rectorului. Deschidem și mai mult universul academic românesc, pentru cei care ar putea să vină din afara sistemului și să fie acceptați drept conducători. Modul de finanțare la universitar va fi mai flexibil și mai bine statuat pentru definirea unui plan multianual de activități. Finanțarea universităților va fi făcută pe ciclu de studii și pe student”, spunea atunci Adomniței.
În ceea ce privește învățământul preuniversitar, ministrul Educației atrăgea atenția în special asupra descentralizării, care va fi realizată într-o manieră constructivă.
„La nivelul școlii vor fi angajați profesorii, la nivelul școlii va fi selectat directorul, școala va fi finanțată pe număr de elevi. Meritocrația școlii va începe să primeze. Un alt lucru important vizează, de asemenea, descentralizarea curriculei, astfel încât, școala va putea să aleagă în măsură de 25-30 la sută materiile opționale. Este o etapă necesară, în acest moment, introducerea finanțării pe elev, chiar dacă apare riscul să fie menținute în școală elemente mai puțin pregătite. Mai mult, liceele vor putea organiza examene de admitere proprii. Mai multă autonomie dată liceelor și școlilor, îndeobște. Vor fi licee care vor putea, dacă vor dori, să-și organizeze examene de admitere la intrarea în liceu, pentru că vor dori să-și selecteze resursa umană. Va fi libertatea lor, pe care vor trebui să o comunice cu un an înainte, pentru ca părinții și copiii să se poată pregăti”, spunea Adomniței.
Demnitarul mai anunța admiterea în liceu bazată pe tezele cu subiect unic și, în anumite cazuri, pe examenul de admitere propriu realizat de fiecare unitate de învățămînt liceal. Tezele cu subiect unic vor fi susținute de elevii din clasele a VII-a și a VIII-a și vor reprezenta principalul criteriu de admitere la liceu.
Totodată, absolvenții care vor să devină profesori trebuie să facă minimum doi ani de stagiatură, timp în care pot afla dacă au sau nu vocație de dascăl. După stagiatură, profesorul se poate înscrie la concursul de definitivat, acesta putând fi susținut de trei ori în cinci ani. Ulterior, profesorul definitiv se poate înscrie la concursul de titularizare, care va fi organizat de fiecare unitate de învățământ. Astfel, pe baza unor criterii generale, la care vor fi adăugate cele specifice școlii care organizează concursul de titularizare, profesorul definitiv va susține testul.
„Dacă va promova acest concurs, va deveni profesor definitiv titular, dacă nu va promova, va fi profesor asociat”, preciza Adomniței.
Demnitarul mai spunea atunci că unitățile de învățământ performante vor fi extinse și cele care nu oferă calitate s-ar putea închide. „Vreau să avem școli mai atractive, mai prietenoase, în care să dispară violența și actele care pătează onoarea, dar și care să se debaraseze de profesorii problemă”, spunea ministrul, adăugând că o școală bună va putea prelua infrastrucura uneia slabe desființate.
De asemenea, Adomniței spunea că ar vrea să dispară grupurile de interese care au „confiscat anumite universități”. Unele universități sunt conduse de familii. Promovarea se face în aceste cazuri numai după criterii subiective. Țin morțiș ca dacă un membru al familiei are o funcție de conducere, nicio altă rudă a lui, mergând până la nepoți, să nu mai poată deține o funcție de conducere. Aceasta pentru asanarea mediului academic”, a mai spus ministrul.
Învățământul obligatoriu ar urma să înceapă la trei și să se încheie la 16 ani, cuprinzând trei ani de grădiniță, un an pregătitor, patru ani de școală generală și restul de gimnaziu.
În acest sens, ministrul Educației spunea că vrea ca până în 2010 să creeze locuri în grădinițe pentru toți copiii începând de la vârsta de trei ani.
„Eu aș vrea să știu ce fac cu copilul de la 2-3 ani. Avem doar creșele unde facem hrană și casă, și nu avem nicio valență educativă, de aceea respectivele unități sunt în subordinea Ministerului Sănătății Publice. Îmi doresc grădinițe și educatoare pentru toți copiii între 3 și 6 ani, iar învățământul obligatoriu să înceapă la trei ani și să se încheie la 16 ani”, preciza ministrul Educației.
Pachetul de legi urma să fie lansat în 24 octombrie, dar a fost amânat din mai multe motive, printre care discuțiile privind învățământul în limba minorităților și alegerea rectorilor.