Minorii ar putea fi pedepsiți de la 13 ani, potrivit noului Cod penal care reduce, astfel, cu un an, limita de vârstă de la care este posibilă angajarea răspunderii penale, proiectul stabilind, ca regulă, aplicarea în cazul minorilor a măsurilor educative neprivative de libertate. Precizările privind minoritatea sunt prevăzute în Titlul V din noul Cod penal.
„Aceste reglementări constituie unul dintre punctele centrale ale reformei propuse de proiectul noului Cod penal”, se arată în expunerea de motive privind noile modificări.
Astfel, în primul rând, proiectul propune reducerea limitei de vârstă de la care este posibilă angajarea răspunderii penale a minorului de la 14 la 13 ani.
Tendință generală în dreptul european al minorilor
Modificarea propusă are la bază creșterea continuă în ultimii ani a numărului faptelor penale săvârșite de minori cu vârsta sub 14 ani, aceștia ajungând nu de puține ori să comită fapte foarte grave sau să fie atrași în activitatea grupurilor de criminalitate organizată tocmai pe considerentul că nu pot fi trași la răspundere penală. Un alt motiv al modificării a avut la bază datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existența discernământului în cazul minorilor cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani, potrivit cărora, în peste 90% dintre cazuri s-a stabilit existența acestui discernământ, ceea ce înseamnă că, de regulă, discernământul există anterior vârstei de 14 ani.
„Acest lucru este firesc, progresul tehnologic și mediul social contemporan favorizând o maturizare mai rapidă a adolescenților în raport cu perioada de acum patru decenii”, se arată în expunerea de motive a noului Cod penal.
Totodată, modificarea se înscrie într-o tendință generală în dreptul european al minorilor, căci limita de vârstă de la care minorul răspunde penal este de 10 ani în Franța (art. 2 din Ordonanța din 2 februarie 1945, modificată în 2002), Marea Britanie (art. 34 Crime and Disorder Act 1998) și Elveția (art. 3 din Legea din 20 iunie 2003, în vigoare de la 1 ianuarie 2007), de 12 ani în Grecia (art. 126 C. pen.) și Olanda (art. 77b C. pen.), iar în Spania vârsta este stabilită în prezent la 14 ani, existând însă un proiect de lege aflat în curs de dezbatere parlamentară care prevede coborârea acestei vârste la 12 ani.
Renunțarea la pedepsele aplicabile minorilor care răspund penal
A doua modificare majoră adusă de proiect în această privință, este renunțarea completă la pedepsele aplicabile minorilor care răspund penal, în favoarea măsurilor educative.
Modelul care a inspirat reglementarea actuală este Legea Organică nr. 5/2000 privind reglementarea răspunderii penale a minorilor în Spania (modificată prin Legea Organică nr. 8/2006), dar s-au avut în vedere și reglementări din dreptul francez (Ordonanța din 2 februarie 1945 cu modificările ulterioare), dreptul german (Legea tribunalelor pentru minori din 1953 cu modificările ulterioare) și dreptul austriac (Legea privind justiția juvenilă din 1988).
Proiectul stabilește ca regulă aplicarea în cazul minorilor a măsurilor educative neprivative de libertate – articolul 116 alin.(1) -, măsurile privative de libertate constituind excepția și fiind rezervate ipotezelor de infracțiuni grave sau de minori care au comis multiple infracțiuni – art. 116 alin.(2).
Proiectul privind Codul civil a fost aprobat, miercuri, de Guvern, după ce săptămâna trecută au fost avizate de către Executiv Codul penal, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă.
Documentele sunt transmise Parlamentului, iar Guvernul intenționează să își asume răspunderea în luna mai pentru aprobarea acestora.
