Guvernul a adoptat, ieri, proiectul Codului Penal și pe cel al Codului de Procedură Penală, instituind infracțiunea de sfidare a organelor judiciare în cazul în care o persoană în curs de cercetare sau judecată aduce insulte sau amenințări polițiștilor, procurorilor sau magistraților. „Am incriminat fapta de a profera cuvinte insultătoare, obscene sau amenințări la adresa magistraților sau organelor de cercetare penală de către persoanele care participă la o procedură în fața acestora sau asistă la o procedură. Este vorba ca subiect activ al infracțiunii doar de persoane care participă sau asistă la astfel de proceduri, iar subiectele pasive sunt magistrații sau organele de cercetare penală”, a declarat, la Guvern, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
El a arătat că nu poate fi considerată insultă o critică sau o acuză bazată pe argumente sau stări de fapt, adusă organelor juridice și, prin urmare, această modificare a Codului Penal „nu are nici o legătura cu presa”, fiind circumscrisă strict procedurilor judiciare.
Predoiu a arătat că măsura a fost luată în urma semnalelor foarte dese primite din sistem cu privire la acte ale unor indivizi sau inculpați de a profera amenințări la adresa magistraților. Pentru astfel de fapte se prevăd pedepse cu închisoarea de la trei luni la un an sau amendă.
Guvernul a modificat, ieri, și Legea privind taxele de timbru pentru a pune în acord această reglementare cu recenta lege de aprobare a Ordonanței privind ajutorul public judiciar.
Predoiu a arătat că aceste proiecte de lege erau necesare pentru respectarea obligațiilor asumate în mecanismul de cooperare și verificare instituit cu Comisia Europeană. O misiune de evaluare preliminară a Comisiei Europene va începe de luni o vizită în România în vederea elaborării raportului de țară la începutul anului viitor.
În urmă cu o săptămână, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat proiectele de Cod Penal și de Procedura Penală, însă membrii Consiliului au adus unele amendamente.
Judecătorul Dan Lupașcu, membru și președintele Comisiei juridice din CSM, a arătat că proiectele de coduri elaborate de Ministerul Justiției nu pot fi puse în aplicare mai devreme de trei sau patru, ori chiar mai mulți ani.
„Apar instituții noi, precum judecătorul de drepturi și libertăți și judecătorul de cameră preliminară, de inspirație europeană. S-ar putea să meargă, s-ar putea să nu meargă la noi, în orice caz, dacă acest cod, ca și Codul de procedură civilă, s-ar aplica de mâine, în mod evident sistemul juridic s-ar bloca. Aceste coduri nu este posibil, în opinia Consiliului, să fie puse în aplicare mai devreme de trei-patru sau chiar mai mulți ani. Sigur că ele trebuie însoțite de un studiu de impact de măsuri organizatorice”, a susținut Lupașcu.
Dan Lupașcu, fost președinte al CSM, a afirmat că, dacă s-ar merge pe formula din noile coduri, schema personalului de judecători și personal auxiliar de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) ar trebui triplată sau chiar mărită de patru, cinci ori.
„Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să judece în fond și toate recursurile în casație, ar urma să judece și apelurile, ceea ce este o inovație pentru istoria Înaltei Curți”, a spus Lupașcu.
Observațiile prezentate de judecătorul Dan Lupașcu au fost agreate de majoritatea membrilor CSM.
