Noile prevederi ale Codului muncii, care majorează perioada de preaviz, introduc agentul de muncă temporară și înăspresc sancțiunile pentru munca la negru, angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale, au intrat în vigoare duminică.
Inspectoratul Teritorial de Muncă București atrage atenția angajatorilor că, începând de luni, 2 mai, trebuie să aibă în vedere noile prevederi ale Codului muncii prin care s-au stabilit noi sancțiuni contravenționale în cazul nerespectării unor obligații legale cum ar fi primirea la muncă a pâna la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, care, potrivit art.16 alin.1, se va pedepsi cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.
Potrivit noului Cod al muncii, și prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă se va pedepsi cu amenda de la 500 la 1.000 de lei.
De asemenea, angajatorii riscă să fie sancționați în cazul în care nu respectă obligația de a ține evidența muncii sau dacă angajează fără cerificat medical, amenzile variind de la 1.500 la 3.000 lei, aceeași pedeapsă fiind prevăzută și în cazul nerespectării prevederilor privind înregistrarea demisiei salariatului.
Noua legislație a muncii a introdus și răspunderea penală a angajatorului. Astfel, se sancționează cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă și cu închisoare de la șase luni la un an sau cu amendă penală, refuzul repetat de a permite accesul în spațiul unității a inspectorilor de muncă sau de a pune la dispoziția acestora documentele solicitate.
În cazul săvârșirii unor infracțiuni, instanța de judecată poate stabili sancțiuni complementare cum ar fi: pierderea totală sau parțiala a dreptului angajatorului de a beneficia de prestații, ajutoare sau subvenții publice, inclusiv fonduri UE gestionate de autoritățile române pentru o perioda de până la cinci ani, interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziții publice pentru o perioadă de până la cinci ani, recuperarea integrală sau parțială a prestațiilor, ajutoarelor sau subvențiilor publice, inclusiv fonduri UE gestionate de autoritățile române, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracțiunii sau închiderea temporară sau definitivă a punctului sau punctelor de lucru în care s-a comis infracțiunea sau retragerea temporară sau definitivă a unei licențe de desfășurare a activității profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.
În noul Cod al muncii au fost abrogate dispozițiile privind clauzele, efectele și nivelul la care pot fi încheiate contractele colective de muncă.
De asemenea, prin intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Muncii prin Legea 40/2011 se instituie obligația încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă ca o cerință ad validitatem, dar și dreptul angajatorului de a stabili obiectivele de performanță individuală și obligația corelativă a acestuia de a informa salariatul cu privire la criteriile de evaluare a activității profesionale.
Începând de luni, angajatorii au obligația legală expresă de a informa salariatul cu privire la fișa postului, iar perioada de probă va putea avea o durată de cel mult 90 de zile calendaristice în cazul funcțiilor de execuție și 120 de zile calendaristice pentru funcții de conducere, iar perioada maximă în care se pot face angajări succesive de probă este de 12 luni.
Modificări au fost făcute și în cazul absolvenților instituțiilor de învățământ superior, primele șase luni de la debutul în profesie fiind considerate perioadă de stagiu.
În cazul perioadei de probă, pe durata sau la sfârșitul ei, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.
Noua legislație a muncii mai prevede că delegarea salariatului va putea fi dispusă pentru perioade succesive de maximum 60 de zile, dar și că angajatorul confruntat cu reducerea temporară a activității va putea, în anumite condiții, să reducă programul de lucru de la cinci la patru zile, cu reducerea corespunzătoare a salariului, dar numai după consultări cu sindicatul sau reprezentanții salariaților.
Modificări au fost făcute și în cazul perioadei de preaviz, aceasta fiind de 20 de zile lucrătoare în cazul concedierii pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, 20 de zile lucrătoare în cazul demisiei, pentru salariații cu funcții de execuție și 45 de zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de conducere.
Termenul de preaviz ce trebuie acordat de angajator este extins la minimum 20 de zile lucrătoare, iar în cazul concedierilor colective, în cadrul stabilirii ordinii de prioritate la concediere vor prevala criteriile profesionale.
Noul Cod mai prevede eliminarea restricțiilor privind posibilitatea angajatorului de a apela la agenții de munca temporară, pentru executarea sarcinilor precise și cu caracter temporar cu anumite excepții, expres prevăzute de lege, dar și mărirea perioadei de încheiere a contractului individual de muncă cu durată determinată, de la 24 la 36 de luni.
Durata maximă legală a timpului de muncă nu va putea depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, iar munca suplimentară va trebui compensată prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
ITM București atrage atenția că o prevedere cu totul nouă apare în art. 119, alin. 3, în sensul că, în perioadele de reducere a activității, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni.
În cazul în care programarea concediului de odihnă se face fracționat, angajatorul are obligația să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin zece zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, sporul pentru lucrul pe timp de noapte crește de la 15 la 25 la sută din salariul de bază dacă timpul lucrat reprezintă cel puțin trei ore de muncă de noapte.
Din noua legislația muncii au fost eliminate condițiile privind durata cursurilor și stagiilor de formare profesională efectuate la inițiativa angajatorului ce permiteau în unele cazuri recuperarea costurilor de către angajator, astfel încât în viitor angajatorul și salariatul vor avea libertatea de a stabili prin act adițional la contractul individual de muncă, drepturile și obligațiile acestora privind cursurile și stagiile de formare profesională.
Totodată, a fost modificată restricționarea angajatorului în privința efectuării de noi angajări pe o perioadă de nouă luni de la data concedierilor colective. Astfel, în termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînființat în aceeași activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă.
Odată cu aplicarea noilor prevederi din legislația muncii, sancțiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancțiune disciplinară în acest termen, radierea acestora constatându-se prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.
Guvernul și-a angajat, în 8 martie, răspunderea în Parlament asupra proiectului noului Cod al muncii. Opoziția a depus ulterior o moțiune de cenzură, care a fost respinsă.
De asemenea, PSD și PNL au sesizat Curtea Constituțională, contestând adoptarea Codului Muncii prin procedura asumării răspunderii Guvernului, precum și elemente de fond ale actului normativ. Curtea Constituțională a respins, în 23 martie, sesizarea privind neconstituționalitatea actului normativ.
Discuțiile pentru modificarea actualului Cod al Muncii au început între Guvern, sindicate și patronate din luna decembrie, inițial fiind stabilit ca termen limită de negocieri sfârșitul anului 2010. Termenul s-a prelungit până în ianuarie, apoi încă o dată până în martie, când Emil Boc și-a asumat răspunderea pe o formă care conținea foarte puține observații ale sindicatelor și patronatelor.
