Noul an școlar care începe luni vine cu mai multe schimbări care ar putea cosmetiza imaginea educației șifonată de rezultatele slabe de la bacalaureat și de la ultima titularizare, dar învățământul va fi la fel de sărac, întrucât bugetul de 6% promis prin lege rămâne doar pe hârtie.
După aproape trei luni de vacanță, școlarii revin luni la cursuri. Școala începe în 12 septembrie, cu trei zile mai devreme față de alți ani, iar elevii vor intra în vacanța de vară cu o săptămână mai târziu, dar vor avea două săptămâni de vacanță în plus după sărbătorile de iarnă și cea de Paște.
Semestrul întâi al anului școlar 2011-2012 începe în 12 septembrie și se finalizează în 23 decembrie. După șase săptămâni de curs, elevii din clasele I-IV vor avea o scurtă vacanță de o săptămână, din 24 octombrie până luni 31 octombrie.
Dacă începutul de an începe mai devreme cu trei zile, vacanța de iarnă se prelungește cu o săptămână, până în 15 ianuarie, pentru ca elevii să poată sta mai mult acasă după sărbători.
În noua configurație, semestrul întâi va avea trei luni, din 12 septembrie până în 23 decembrie, iar al doilea cinci luni, din 16 ianuarie până în 22 iunie, cu o vacanță din 7 până în 22 aprilie.
În schimb, vacanța de vară va fi mai scurtă, pentru că va începe în 23 iunie 2012 și se va încheia în 9 septembrie. Ceea ce înseamnă că anul școlar viitor va începe cu alte trei zile mai devreme decât acest an.
Autoritățile au dorit cât mai multe schimbări care „să revigoreze” educația și să scoată din amorțeală un sistem inert, obosit și mult prea sărac. Noua Lege a educației care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011 se dorește un act modern, în pas cu vremurile, compatibil cu școala europeană și lumea academică de top. Pentru susținerea legii au fost elaborate zeci de metodologii, multe aplicabile în timp.
Înainte ca schimbările din învățământ să intre în vigoare odată cu începerea anului școlar 2011-2012, ministrul Educației a lansat acțiunea de stopare a fraudei la examenele naționale, a plagiatului în cercetare și a nepotismelor din funcțiile de conducere.
Astfel, prima lovitură dată „sistemului corupt” a fost bacalaureatul, la care nu s-a putut copia, elevii fiind monitorizați în săli cu camere video. Rezultatele obținute de elevi au fost cele mai slabe din ultimele două decenii: peste o sută de mii de absolvenți picați în prima sesiune, alți aproape o mie eliminați pentru copiere, școli fără niciun candidat admis.
Deși rezultatele ar fi trebuit să tragă un semnal de alarmă, iar numărul celor eliminați pentru fraudă și prezența camerelor de supraveghere în clase erau argumente suficient de puternice pentru a nu mai copia la examen, nici în sesiunea a doua, numită „de toamnă”, nu au lipsit „interesații”. Rezultatele nu au „spălat” situația dezastruoasă de la examenul din vară, arătând în continuare lipsă de pregătire și dezinteres.
Și pentru profesori a fost o vară fierbinte. Cei care au mizat pe avansarea sau intrarea în sistem pe ușa din dos au pierdut pariul. Regulile schimbate chiar în timpul concursului de suplinitor i-a pus în fața realității dure: nu au mai putut copia. Și cei pentru care erau puse de-o parte „locuri călduțe” au pierdut speranța. Totodată, profesorii care în ultimii trei ani nu au participat la niciun concurs de titularizare sau care au fost prinși copiind la examen nu au mai fost primiți la catedră în noul anul școlar.
Rezultatele catastrofale de la bacalaureat, dar și de la titularizare au pus sistemul de învățământ într-o situație jenantă.
Ce au făcut miniștrii de până acum? Nu au știut de fraudă? Atunci au o problemă, pentru că toată lumea știa cât de simplu se putea promova examenul maturității copiind. Dacă au știut și nu au făcut nimic, atunci au avut o problemă la fel de gravă.
Pentru a suplini cadrele didactice care nu fac cinste școlii, ministrul Educației i-a invitat pe titulari să predea peste norma de bază, fiind plătiți cu ora. Mai mult, le-a cerut inspectorilor generali să predea între două și patru ore, acolo unde este posibil. Cu toate aceste mișcări, și anul școlar 2011-2012 va avea procentul lui de necalificați, mai puțini însă față de ceilalți ani, spune ministrul Funeriu.
Mai mult, sistemul se descentralizează, iar directorii de școli vor manageria plata cu ora pentru suplinitori, pensionari și asociați, dar și concursurile de titularizare, care de anul viitor vor fi organizate la nivelul fiecărei unități de învățământ.
Noutatea absolută pentru noul an școlar este evaluarea tuturor elevilor la început de an școlar și la sfârșitul acestuia. Cât știu elevii la început de an și cum evoluează până la încheierea lui vor fi trecute în „foaia de parcurs”, nu în catalog, iar rezultatele îi vor ajuta pe directorii școlilor să aibă o imagine reală a tuturor elevilor, iar părinții să știe ce nivel au copii lor.
O cauză a rezultatelor de la bacalaureat a reprezentat-o, în opinia autorităților, și numărul mare de absențe, astfel că Ministerul Educației a impus din toamnă controlul riguros al absențelor elevilor, dar și al cadrelor didactice.
Elevii au adunat în primul semestru al anului școlar 2010-2011 peste 30 de milioane de absențe, echivalent a 3.457 de ani de absențe, majoritatea la liceeni, situație care s-a reflectat și în rezultatele slabe de la bacalaureat.
Schimbarea esențială în anul școlar 2011 – 2012 este una de atitudine generală, este de părere ministrul Daniel Funeriu.
Și pentru că s-a stabilit că sunt probleme la citirea și înțelegerea unui text, elevii vor avea din acest an școlar oră specială de lectură.
Schimbări au fost aduse și în configurația ciclurilor de învățământ. Elevii care încep clasa a V-a în anul școlar 2011-2012 vor sta în gimnaziu cinci ani, inclusiv în clasa a IX-a, la sfârșitul acestui ciclu vor susține evaluarea națională obligatorie care conține cinci probe, respectiv șase pentru minorități și admiterea în liceu organizată la nivelul școlii.
De asemenea, elevii care în acest an școlar intră în clasa a VIII-a vor susține la sfârșitul liceului examenul de bacalaureat de tip nou, așa cum prevede Legea educației.
Măsura privind introducerea costului standard per elev și a principiului „finanțarea urmează elevul” se aplică, potrivit Legii educației, din anul 2012.
Și tot din 2012 trebuia ca Educația să primescă 6% din PIB. Numai că Executivul a anunțat clar că nu sunt bani, iar măsura alocării a 6% din PIB se amână pentru 2013, tot așa cum s-a amânat continuu alocarea a 4% din PIB, deși fosta lege prevedea clar acest lucru.
Noul an școlar va începe și cu 1.500 de școli mai puțin, desființate în mandatul ministrului Daniel Funeriu. Este vorba de acele școli „ghetouri educaționale”, cum le numea ministrul Educației, sau de unități care au prea puțini elevi ca să poată funcționa în condițiile prevăzute de lege. Astfel, în anul școlar care începe luni elevii vor învăța în aproximativ 6.500 de unități de învățământ cu personalitate juridică, cu 25 la sută mai puține decât în anul școlar precedent.
La început de an școlar, majoritatea școlilor au autorizație sanitară sau sunt pe punctul de a obține aceste avize. La fel de bine stăm și la capitolul cadre didactice, autoritățile anunțând că nu se pune problema să nu fie personal la clase.
Dar, din păcate, profesorii nu vor avea nici în 2012 mai mulți bani. „Astea ne sunt resursele”, se scuză autoritățile. Dacă însă vor avea timp, profesorii ar putea să-și rotunjească veniturile la plata cu ora sau, de ce nu, cu eternele meditații, mai ales că de anul viitor cu examenele nu mai este de glumit.
Indiferent de cât de bună sau modernă ar fi școala, fără oameni de calitate, dăruiți meseriei este greu de crezut că s-ar putea avansa prea mult. Elevii trebuie să capete plăcea de a învăța, profesorii răbdarea de a-i instui, iar familia grija pentru educația copiilor.
Clopoțelul va suna din nou pentru a chema școlarii, iar politicienii vor folosi din nou ocazia pentru a arăta că sunt „alături de școala româneasă”, din păcate doar pentru o zi.
Elvira Gheorghiță
