Avertizările hidrologilor că în luna martie cotele râurilor vor crește alarmant, existând pericol de producere a inundațiilor, sunt luate în serios și la Suceava.
Cum în zona de munte sloiurile de gheață de pe râuri nu prea s-au topit, o încălzire bruscă a vremii, coroborată și cu precipitații sub formă de ploaie, ar putea crea probleme deosebite.
Conform programului de măsuri care vizează reducerea eventualelor efecte ale fenomenului de zăpor pe râul Bistrița și afluenți, zonele critice, cu pericol de producere a inundațiilor, se găsesc în nouă localități din zona de munte: Cârlibaba, Ciocănești, Iacobeni, Dorna Arini, Crucea, Broșteni, Poiana Stampei, Dorna Candrenilor și municipiul Vatra Dornei.
Primăriile acestor localități au fost obligate să desemneze persoane care să se ocupe cu supravegherea cursurilor de apă, și să dea alerta atunci când sesizează cel mai mic pericol.
Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava realizează zilnic rapoarte privind evoluția sloiurilor de gheață, iar la primirea unor informații privind iminența producerii de inundații poate convoca imediat Comitetul județean pentru situații de urgență, care declanșează starea de alertă.
Poduri de gheață de aproape jumătate de metru
Conform situației hidrologice întocmite de SGA Suceava, pe râul Dorna podurile de gheață au o grosime de până la 45 de centimetri, în zona cuprinsă de la izvoare până în localitatea Poiana Stampei.
Pe râul Dornișoara gheața compactă, cu o grosime de 40-45 centimetri, se întinde pe toată suprafața cursului de apă.
Poduri de gheață, mai puțin groase și pe alocuri întrerupte, se mai găsesc și pe râurile Bancu și Teșna de la Coșna, pe râul Negrișoara (Dorna Candreni), dar și pe râurile Cârlibaba, și Neagra (Broșteni).
În ceea ce privește râul Bistrița, se înregistrează multiple fenomene de gheață la mal, în timp ce podurile de gheață, prin care apa circulă totuși, nu depășesc 30 de centimetri.
Conform inginerul Dorin Olaru, purtătorul de cuvânt al SGA Suceava, inundațiile pot apărea în cazul unei încălziri bruște a vremii, până la 10-15 grade Celsius. Atunci sloiurile s-ar topi brusc, iar cantități foarte mari de apă s-ar scurge brusc la vale, riscând să iasă din matcă.






