Trasul de păr, neglijarea, actele de gelozie sau lipsirea de mijloace de existență primară, precum hrană, medicamente, constituie forme de violență în familie, iar autoritățile sesizate despre astfel de infracțiuni sunt „obligate să se deplaseze de îndată la fața locului”.
Aceste prevederi sunt incluse în Legea privind modificarea și completarea Legii pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, care a fost promulgată, joi, de către președintele Traian Băsescu. Conform acesteia, „adresarea într-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare” constituie violență verbală. De asemenea, legea definește categoria de „violență psihică” prin fapte precum „impunerea voinței sau a controlului personal”, „provocarea de stări de tensiune sau de suferință” precum și „violența demonstrativă asupra obiectelor și animalelor”. Sunt de asemenea considerate violență psihică gesturi precum afișarea ostentativă a armelor, neglijarea, actele de gelozie.
Legea enumeră de asemenea actele sau faptele care constituie violență fizică. Este vorba despre „lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare”.
Documentul promulgat, joi, de șeful statului menționează că agresiunea sexuală reprezintă „impunerea de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea unor relații sexuale forțate” și violul conjugal contituie forme de violență sexuală. Este de asemenea considerată formă de violență conjugală interzicerea activității profesionale sau privarea de mijloace economice, „inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate”.
Legea incriminează și interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, controlul inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune sau refuzul de a susține familia. Este de asemenea interzisă impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății.
Izolarea unui membru al familiei de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ, impunerea izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială, privarea intenționată de acces la informație constituie, la rândul lor, forme de violență socială.
Legea definește și faptele și acțiunile ce constituie violență spirituală, respectiv „interzicerea, limitarea, ridiculizarea, penalizarea aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare”.
Actul normativ menționează explicit că, „în toate cazurile, organul de cercetare penală, sesizat în orice mod despre săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute în prezenta lege, este obligat să se deplaseze de îndată la fața locului”. Pe de altă parte, victimele violențelor beneficiază de asistență juridică gratuită.
Noua lege conține și reglementări referitoare la ordinul de restricție, precizând că acesta constituie o măsură de siguranță prin care se dispune „evacuarea domiciliului comun cu victima”; „păstrarea distanței minime de 200 de metri față de persoana vătămată, de domiciliul și locul de muncă al acesteia”; „interzicerea oricărui contact telefonic, prin corespondență”. Una sau mai multe dintre aceste măsuri pot fi luate atunci când „există date sau indicii care justifică temerea că făptuitorul va săvârși o altă infracțiune îndreptată împotriva membrilor familiei” sau când rămânerea făptuitorului în locuința familiei prezintă pericol social.
Durata pentru care se dispune ordinul de restricție nu poate depăși 2 ani, iar în cazul în care acesta este încălcat se va putea dispune măsura arestării preventive.
Legea mai prevede că persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita în justiție emiterea unui ordin de protecție, prin care poate obține „evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate”.
De asemenea, prin emiterea unui ordin de protecție instanța poate să interzică agresorului deplasarea în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic. Legea mai prevede și posibilitatea ca justiția să poată obliga agresorul să predea poliției armele deținute. Pentru a obține un astfel de ordin de protecție, victima trebuie să completeze o cerere care va fi scutită de taxa judiciară de timbru și care va fi judecată de urgență.
„În caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei”, se mai arată în lege.
Legea conține și prevederi referitoare la organizarea și funcționarea adăposturilor pentru victime, precizând că locația acestora este „secretă publicului larg”.
Nu în ultimul rând, potrivit dispozițiilor noului document vor fi înființate în fiecare județ și în sectoarele Capitalei „echipe intersectoriale” în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. Aceste „echipe intersectoriale” vor fi formate din câte un reprezentant al poliției, jandarmeriei, direcției de sănătate publică, compartimentului violenței în familie din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, organizațiilor neguvernamentale active în domeniu.
Președintele Traian Băsescu a semnat, joi, 8 martie, decretul pentru promulgarea legii privind modificarea și completarea legii pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
„Președintele României, Traian Băsescu, a semnat joi, 8 martie, Decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Președintele Băsescu a declarat, joi, că a cerut Parlamentului să-i trimită rapid legea care combate violența în familie pentru a o promulga în 8 Martie, el arătând că, dacă un bărbat atinge o femeie cu altceva decât cu o floare, acesta „să meargă la pușcărie”.
Șeful statului a spus că promulgarea legii pentru combaterea violenței în familie este „cel mai serios mesaj” pentru femeile din România de 8 Martie.
„Am promulgat legea pentru combaterea violenței în familie. Este cel mai serios mesaj (…) Așa că nu o să mai fiți bătute acasă de bărbați, dacă vă mai atinge cineva cu altceva decât cu o floare, să meargă la pușcărie”, a spus Băsescu zâmbind.
Proiectul de lege, inițiat de parlamentari PDL, deputați ai minorităților naționale, deputați UNPR și un deputat PNL, a fost declarat adoptat tacit de Senat în 9 noiembrie 2010 și înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei abia în 5 decembrie 2011.
Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaților, forul legislativ decizional, în data de 28 februarie 2012, fiind înregistrate 166 voturi „pentru”, trei voturi „împotrivă” și două abțineri.
Legea a fost trimisă în 7 martie la Președinție, pentru promulgare.
Legea privind combaterea violenței în familie a fost adoptată în urma unei campanii inițiate de postul Acasă TV în septembrie 2011. Campania „Durerea nu este iubire”, derulată în cadrul emisiunii „Povestiri adevărate”, a dus la strângerea a 74.000 de semnături în favoarea adoptării acestei legi.
Semnatarii petiției, depusă la Parlament în 22 decembrie 2011, cereau simplificarea procedurilor de reținere a agresorului și îndepărtarea imediată a pericolului la care sunt expuse victimele, cereau ca instanțele să judece de urgență cazurile de violență în familie, mărirea pedepselor cu privare de libertate pentru agresor. De asemenea, solicitau ca instituțiile care se ocupă de violența în familie, indiferent dacă sunt de stat sau private, să pună în prim plan victima și nevoile sale sociale, financiare, medicale, pentru a-și reconstrui viața și ca nicio femeie sa nu mai fie supusă violenței fizice, psihice, sexuale și să nu i se încalce în vreun fel demnitatea umană, respectându-i-se dreptul fundamental la viață și dreptul de a-și construi fericirea.
În cadrul campaniei, sute de femei și-au spus propria poveste și au mărturisit coșmarul prin care trec, au descris cu amanunte acte de o cruzime greu de citit sau ascultat, dar pe care le trăiesc în fiecare zi, fără să aibă nici o protecție sau șansa de salvare. Din 18 septembrie 2011 până în 22.12.2011 când a fost depusă petiția au fost difuzate aproape 20 de reportaje dramatice ale unor femei care au avut curajul să depună mărturie, să vorbească în fața camerei, multe sub protecție de teama agresorului.
Unele amănunte ale actelor de cruzime au fost atât de groaznice și traumatizante încât nu au putut fi difuzate. Zeci de personalități publice s-au alăturat campanei, artiști, specialiști, politicieni.
Campania a demonstrat amploarea de masă a violenței domestice, pericolul pe care îl reprezintă.
Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro
