Nokia, nume sinonim pentru pentru o perioadă îndelungată cu telefonul mobil de calitate, a fost nevoită să renunțe la afacerea care i-a adus renumele mondial, ieșind de pe o piață pe care a dominat-o timp de 14 ani după ce nu a putut ține pasul cu revoluția începută de Apple și accelerată de Google.
Compania finlandeză vinde către Microsoft, pentru 3,79 miliarde de euro, divizia dezvoltatoare și producătoare de telefoane mobile. Mai departe, Nokia a cedat licențele către Microsoft timp de 10 ani pentru portofoliul de brevete de invenție asociate telefoanelor mobile, în schimbul sumei de 1,65 miliarde euro, cu posibilitatea de prelungire a contractului pe termen nelimitat, semn că finlandezii nu intenționează să revină în viitorul apropiat la producția de terminale. Totodată, 32.000 de angajați Nokia, dintre care aproape 5.000 din Finlanda, vor trece sub umbrela Microsoft.
După transferul celor 32.000 de locuri de muncă, Nokia rămâne cu 56.000 de angajați.
Nokia se va rezuma de acum înainte la operațiunile din zona echipamentelor pentru rețele de telecomunicații, servicii de navitație și tehnologii avanste. Grupul finlandez a convenit în luna iulie preluarea, pentru 1,7 miliarde euro, a participației deținute de grupul german Siemens la compania mixtă Nokia Siemens Networks, producătoare de echipamente de rețea. Divizia a fost redenumită Nokia Solutions and Networks și concurează cu nume precum Ericsson, Huawei și ZTE.
Tranzacția cu Microsoft, care va fi achitată în cash, nu include serviciul de geolocație și navigație HERE, unul dintre principalele atuuri ale companiei finlandeze. Astfel, serviciul de hărți va fi licențiat către Microsoft în regim similar portofoliului de brevete.
Marca Nokia va supraviețui pe piața telefoanelor mobile. Astfel, Microsoft a încheiat un acord de licențiere pe 10 ani cu grupul finlandez pentru utilizarea mărcii Nokia în ceea ce privește telefoanele mobile existente și cele care vor fi dezvoltate în următoarea perioadă, pe baza sistemelor de operare curente. Totodată, Nokia nu are dreptul de a utiliza marca omonimă la niciun dispozitiv mobil până la finele anului 2015.
Pe lângă suma de 5,4 miliarde euro plătită de Microsoft pentru preluarea operațiunilor Nokia, grupul american s-a angajat să împrumute compania finlandeză cu 1,5 miliarde euro, în trei tranșe a câte 500 milioane euro, prin intermediul unor obligațiuni convertibile în acțiuni. Nokia poate accesa împrumutul în întregime sau parțial.
Ieșirea companiei finlandeze de pe piața telefoanelor mobile vine la scurt timp după ce în trimestrul al doilea din acest an vânzările de smartphone-uri au depășit pentru prima dată, la nivel mondial, livrările de terminale fără funcții avansate, segment unde Nokia era lider de piață.
Nokia a pierdut 5 miliarde euro în ultimii doi ani, după restructurări și investiții masive în dezvoltarea de smartphone-uri, pentru a prinde din urmă Apple, Google și Samsung. La începutul acestui an, Nokia a renunțat la plata dividendelor pentru prima dată în istoria de aproape 150 de ani a companiei.
În 2007, anul apariției primului iPhone, Nokia avea o cotă de 40% din piața telefoanelor mobile, care a scăzut la 15% anul trecut. Nokia a cedat în 2012, după 14 ani, poziția de lider pe piața telefoanelor mobile, fiind surclasată de grupul sud-coreean Samsung Electronics.
Samsung a vândut în trimestrul al doilea al acestui an 113,4 milioane de telefoane mobile, revendicând 26,2% din piața globală, potrivit datelor IDC. Nokia s-a plasat pe locul al doilea, cu 61,1 milioane unități și o cotă de 14,1%.
Situația este dramatică pentru compania finlandeză pe segmentul smartphone. Nokia a pierdut poziția de lider în 2011 și a coborât anul trecut până pe locul 7 pe piață, având o cotă de sub 4%, în timp ce Apple și Samsung generează aproximativ jumătate din vânzări.
Compania a fost înființată în 1871, preluând denumirea râului Nokianvirta, și a parcurs peste 100 de ani ca producător de hârtie, cauciucuri, cizme de cauciuc și cabluri. Nokia a produs primul telefon mobil în anul 1987, denumit Mobira Cityman. Telefonul a fost poreclit mai târziu „Gorba”, după apariția unei fotografii în care fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov folosea terminalul finlandez. Dispozitivul avea o greutate de 800 de grame și un preț de 24.000 mărci finlandeze, echivalentul curent a 4.650 euro.
În 1992, Nokia a vândut afacerile care nu aveau legătură cu telefonia mobilă și a lansat primul telefon GSM. Cel mai mare succes al companiei a fost Nokia 1100, lansat în 2003, care s-a vândut în 250 milioane de unități și este până în ziua de azi cel mai de succes produs electronic de consum la nivel mondial.
Nokia s-a menținut lider pe piața mondială a telefoanelor mobile de la sfârșitul anilor ’90 până în 2012, când a fost detronată de Samsung după mai mulți ani de declin, începând de la apariția iPhone, în 2007.
Capitalizarea de piață a Nokia a atins nivelul record în 2008, la 250 miliarde de dolari, dar a scăzut cu peste 90% în ultimii 5 ani, declin reflectat și de prețul agreat în tranzacția cu Microsoft.
Directorul general al Nokia, Stephen Elop, numit în 2010 cu misiunea de a revigora afacerile companiei în domeniul smartphone, a luat o serie de decizii controversate în Finlanda, care au prefigurat vânzarea diviziei de telefoane mobile către Microsoft.
Anterior, Elop a fost vicepreședinte Microsoft pentru divizia business, fiind responsabil de pachetul de software Office. După preluarea conducerii Nokia, executivul de naționalitate canadiană a renunțat la sistemele de operare utilizate de grupul finlandez, adoptând platforma Windows Phone dezvoltată de Microsoft printr-un parteneriat strâns între cele două companii, marii întârziați ai revoluției mobile.
Deși asocierea a impus platforma Microsoft ca al treilea jucător pe piața smartphone, Windows Phone depășind în acest an BlackBerry – un alt lider decăzut – mica victrorie este una amară având în vedere că Apple și Google controlează 90% din sector, iar creșterea tot mai timidă a pieței pare să fie de partea producătorilor chinezi de terminale low-cost. Sistemul de operare Windows Phone a ajuns la o cotă de piață de 3,7% în trimestrul al doilea, cu 8,7 milioane de smartphone-uri comercializate – aproape dublu față de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut – marea majoritate produse de Nokia.
Finlanda deplânge decăderea Nokia. Chiar dacă grupul a traversat crize mai serioase în cei 148 de ani de existență, inclusiv două războaie mondiale și căderea Uniunii Sovietice, dezmembrarea companiei sub îndrumarea lui Elop, primul străin ajuns la conducerea Nokia, este o lovitură grea pentru sentimentul național.
„Mulți finlandezi, inclusiv eu, au crescut cu telefoanele Nokia, acestea sunt o parte din viața noastră. Multe reacții inițiale la această decizie vor fi emoționale”, comentează pe Twitter ministrul finlandez al Afacerilor Europene și Comerțului Exterior, Alexander Stubb.
După instalarea la Nokia în 2010, Elop a anunțat peste 20.000 de concedieri și închis toate unitățile de producție din Europa, transferând activitățile în locații care oferă costuri mai mici, precum India și China. Parte a programului de restructurare, Nokia a anunțat în luna septembrie anului 2011 închiderea fabricii din România, din Cluj, și concedierea a 2.200 de angajați. Grupul finlandez începuse producția la Jucu, Cluj, în februarie 2008, investiția în fabrică ridicându-se la 60 milioane euro.
Elop a demisionat din funcția de CEO al Nokia odată cu anunțarea tranzacției și va reveni la Microsoft, unde va conduce divizia de produse electronice și servicii conexe. Pe lângă smartphone-uri, divizia va produce consola de jocuri video Xbox și tabletele Surface. Canadianul este totodată unul dintre principalii candidați la funcția de CEO al Microsoft, Steve Ballmer anunțând recent că va demisiona în termen de 12 luni.
