Noile haine ale capitalismului



Motto. Bancherii? Sunt cei care îți împrumută umbrele pe o vreme însorită și ți le cer înapoi pe o vreme ploioasă.

S-a spus că banii nu aduc fericirea. Dar nici nu o alungă, după cum ne arată cazul Americii contemporane, în speță cazul familiei președintelui miliardar Donald Trump, despre care se spune că și-a sporit, doar în ultimii ani, averea, oricum fabuloasă, cu alte sute de milioane de dolari. Voi agrementa textul cu câteva zâmbete tematice, chiar dacă unele din ele s-ar include, mai degrabă, în categoria ”haz de necaz”.

Capitalism. Nu este ușor să te orientezi prin evoluția lumii de astăzi. Economistul sârbo-american Branko Milanovic oferă (The Great Global Transformation – Marea transformare globală: Liberalismul pieței naționale într-o lume multipolară de Branko Milanovic, Allen Lane, 2025) un cadru analitic bazat pe câteva idei cheie: 1) Globalizarea neoliberală a făcut loc unui liberalism de piață „național” – ca să nu spunem naționalist; 2) Principalul motor al acestei evoluții este China, a cărei economie este acum prea mare pentru a fi integrată în ordinea economică internațională creată de Statele Unite și aliații săi; 3) Prin implementarea unor măsuri comerciale coercitive care contribuie la dispariția globalizării, Statele Unite încearcă să contracareze creșterea rivalului său; 4) Ascensiunea economiilor asiatice, inclusiv Vietnam și Indonezia, a creat o clasă de mijloc în această regiune a lumii, a cărei influență este acum decisivă; 5) Patruzeci de ani de capitalism subreglementat au favorizat crearea în Statele Unite și China a unei noi elite conducătoare caracterizate de ceea ce autorul numește „homoplutie”, bogăție derivată atât din muncă, cât și din venituri din capital; 6) Puterea acestei noi elite conducătoare se bazează pe două forme diferite de „credențialism”: respectul pentru diplome în Statele Unite și apartenența la Partidul Comunist în China; 7) Atât în ​​Occident, cât și în China, precum și în Rusia, ascensiunea unei superelite a sporit inegalitatea și a generat resentimente, al căror produs este populismul de dreapta în Occident, întărirea controlului Partidului Comunist în China și a serviciilor de securitate din Rusia (s-ar putea adăuga războiul din Ucraina); 8) Am intrat într-o lume multipolară în care instituții precum Națiunile Unite își pierd orice eficacitate. Prezentând această carte pe site-ul London School of Economics, economistul sârb Ivan Radanović laudă acest efort de clarificare și, în special, calitatea analizelor asupra noilor elite occidentale și chineze. Cu toate acestea, consideră că unele dintre analizele istorice sunt eronate.

„Cum funcționează lucrurile” (How Things Work), de Gary Soto, este o poezie emoționantă care prezintă o percepție optimistă asupra modului în care oamenii se sprijină reciproc prin altruism financiar. Potrivit poetului, lucrurile sunt ținute împreună nu de banii în sine, ci de disponibilitatea oamenilor de a-i cheltui pentru alți semeni: ”Astăzi ne va costa douăzeci de dolari să trăim: / Cinci pentru o minge de softball pentru copilul vecinului. / Patru pentru o carte, / Câțiva dolari pentru o cafea și două chifle, / Un bilet de autobuz, colofoniu pentru vioara mamei tale.”

Unui Bătrân director de bancă. ”Îl așteaptă răbdătoare / Secretara, în furou, / Însă vai! El nu mai are, / Azi, cerneală în stilou.” (Neculai Darie)

Un agent de bursă îi explică fiului său piața bursieră. „E ca la fermă. Cumperi un cocoș și o găină, iar aceasta face ouă. Ouăle eclozează și se transformă în cocoși și găini, acestea depun și mai multe ouă, și așa obții o mulțime de găini.” „Chiar e atât de simplu?” „Da și nu! Căci poate vine o ploaie mare, care o să spele totul. Și atunci îți spui: ar fi trebuit să cumpăr rațe.”

O bancă este jefuită pentru a treia oară de același individ. Ulterior, un ofițer de poliție întreabă o funcționară de acolo: „Ai observat ceva neobișnuit la acel bărbat?” „Da, era îmbrăcat tot mai elegant de fiecare dată!”

Un client intră în biroul firmei de investiții și spune: „Pot să vorbesc cu șeful?” „Din păcate, nu”, răspunde secretara. „A trebuit să meargă în instanță.” „Și când se va întoarce?” „Aproximativ după unu sau doi ani, depinde de avocați”

Cum îi pedepsește Dumnezeu pe oamenii care nu pot gestiona finanțele? Le face să le crească sprâncene stufoase… ca ale lui Bolojan.

Catrene. „N-o să mai iubesc“, zisese / Biata-mi inimă naivă, / Dar văzându-te pe tine, / A căzut în recidivă. * Supărările iubirii / Sunt ca ploile cu soare: / Repezi, dar cu cât mai repezi / Cu atât mai trecătoare. (George Topîrceanu).

Un magistrat corupt este comparabil cu o călugăriță curvă. (V. Ghica)

Un gentleman? Rașela pe patul de moarte: – Ițic, trebuie să-ți mărturisesc ceva… Ăsta mic, copilul nostru, nu e al tău. – Da’ cu cine l-ai făcut? – Cu studentul care a fost în gazdă la noi. – Cum l-ai convins? – I-am dat niște bani, că era sărac, bietul – De unde ai avut banii? – Din buzunar, de la tine. – Și atunci de ce zici că nu e al meu?

Diplomație. Ițic Mendelovici, evreu rus, lua mereu cuvântul la adunările de partid, unde se declara mereu de acord cu antevorbitorii săi. – Tovarășe Ițic, îi spuse secretarul de partid, dar, totuși, dumneata n-ai niciodată o părere proprie? – Ba da, dar țin să vă spun că nu sunt de acord cu ea!

Un american, un neamț, un evreu și un negru prin pădure. Cade o omidă pe american, acesta o aruncă pe neamț, neamțul pe evreu, evreul pe negru. Negrul o ia și o mănâncă. Cade altă omidă pe american. O aruncă pe neamț, neamțul pe evreu, iar evreul îl întreabă pe negru: – Cât dai pe o omidă?

Sinceritate. ”Când tot o ia la întrebat/Cu câți anume l-a-nșelat,/Ea zice că… ce-a fost… a fost,/ Că nu-i mai știe pe de rost.” (Neculai Darie)

Biznis. Un catolic, un protestant, un musulman și un evreu discutau după masa de prânz. Catolicul: – Am o avere mare… voi cumpăra Citibank! Protestantul: – Sunt foarte, foarte bogat așa că voi cumpăra General Motors! Musulmanul: – Sunt prinț, sunt fabulos de bogat… intenționez să cumpăr Facebook! Evreul a amestecat calm în cana lui de cafea, a așezat lingurița pe masă, a sorbit liniștit din cafea, s–a uitat la ei și le–a spus pe un ton indiferent: – Nu vând nimic!

Bad news… good news. Un bărbat sună la o bancă și spune: „Vreau să vorbesc cu bancherul meu.” Secretara i-a răspuns: „Îmi pare rău, dar a murit săptămâna trecută.” A doua zi sună din nou telefonul și același bărbat pune aceeași întrebare. Trei zile mai târziu, bărbatul sună din nou și cere să vorbească cu bancherul său. În acest moment, secretara, excedată, răspunde: „Vă tot spun că șeful meu, bancherul dumneavoastră, a murit săptămâna trecută, de ce nu încetați să mă mai sunați?” Bărbatul răspunde: „Pentru că mă bucură mult să vă tot aud spunând asta.”

Avocat. Avocatul îi spune clientului său: „După cum puteți vedea, ați fost declarat nevinovat datorită apărării mele. Dar, discret, spuneți-mi: dumneavoastră ați fost cel care a jefuit banca?” Clientul răspunde: „Eu am făcut-o, dar după ce v-am auzit argumentele, nu mai sunt nici eu atât de sigur…”

Încredere. Un spărgător intră într-o bancă și îi spune casierei: „Dă-mi toți banii!”. La care ea răspunde: „Sunt în seif, dar doar managerul știe cifrul, iar el e în pauza de masă”. Omul își scrie numărul lui de telefon pe o hârtie și-i spune: „Sună-mă când el se va întoarce, ok?”



Recomandări