Noi recomandări ale Amnesty International pentru România



Amnesty International cere Executivului român un sistem de monitorizare externă a condițiilor de viață și tratament ale bolnavilor psihic instituționalizați, atenție la anchetarea violențelor în special față de romi și minori și măsuri concrete de combatere a rasismului prin mass-media.
În ultimul său raport dat publicității miercuri – în aceeași zi în care recomanda oficialilor Uniunii Europene o mai atentă monitorizare a României și Bulgariei în ceea ce privește respectarea drepturilor omului – Amnesty International (AI) face României o serie de recomandări punctuale în ceea ce privește drepturile bolnavilor psihic, ale delincvenților minori și ale etnicilor romi.
Raportul Amnesty International (AI) reia cazurile morților de la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare sau situațiile incerte în care reprezentanții autorităților au făcut uz de armă în confruntări cu diverși infractori, devenite celebre prin rapoartele de țară ale Comisiei Europene în ultimii ani.
Pe de altă parte, AI „ia act cu satisfacție” de pașii făcuți de Executivul român în implementarea reformei sistemului de sănătate pentru persoane cu dizabilități mentale, precum și „deschiderea” acestora spre un dialog cu activiștii pentru drepturile omului, prin includerea reprezentanților organizației printre partenerii de dezbatere a problemelor de acest gen.
Pentru fiecare dintre cele trei probleme, care din punctul de vedere al AI încă persistă în România, activiștii au recomandări concrete.
Astfel, în ceea ce privește protecția drepturilor bolnavilor psihic, AI cere imperativ României să pună la punct un sistem de monitorizare externă a spitalelor psihiatrice. Sistemul ar trebui să fie folosit ca un instrument de protecție pentru bolnavii instituționalizați împotriva relelor tratamente și a condițiilor inumane și degradante de tratament. În plus, în același context, AI cere „resurse adecvate” pentru a stabiliza standardele de viață ale pacienților. „Atenție specială trebuie acordată dietei bolnavilor, igienei și terapiilor, dar și asigurării personalului specializat, atât medical cât și non-medical”, se mai precizează în raportul AI.
În plus, activiștii pentru drepturile omului cer ca toate decesele din rândul pacienților să fie investigate, centralizate și date publicității, iar în cazurile în care ancheta – care trebuie să fie, evident, imparțială – scoate la iveală aspecte penale, vinovații să fie judecați.
Referitor la folosirea excesivă a forței de către autoritățile statului, AI „solicită” Executivului de la București să se asigure că toate anchetele în care sunt verificați polițiști care au făcut uz de armă să fie „imparțiale” și „conduse cu atenție”, iar rapoartele să fie publice și, unde este cazul, vinovații să fie judecați. Organizația solicită oficialilor români să verifice modul în care legislația română privind uzul armei de foc este concordantă cu normele și standardele internaționale.
Referindu-se la cazurile de violență împotriva minorilor, AI cere autorităților române să garanteze anchete „eficiente și transparente” în toate cazurile de rele tratamente aplicate minorilor de către reprezentanții autorităților, iar victimele să primească daune morale sau materiale. În plus, referitor la anchetarea minorilor, AI atrage atenția asupra unei prevederi a Convenției privind drepturile copilului, care stipulează că nici un copil nu poate fi privat de libertate „ilegal sau arbitrar”, solicitând aplicarea ei.
În fine, în ceea ce privește rasismul și discriminarea etnicilor romi, AI cere imperativ autorităților române să asigure romilor dreptul de a trăi „într-un mediu sigur, feriți de intimidări, ură rasială și violență din partea altor entități în afară de stat”.
În plus, AI cere Executivului să ia măsuri față de creșterea intoleranței rasiale la nivelul mass-media românești.